Opinie asupra rezultatelor preliminare ale subordonării spitalelor Ministerului Sanătății

La 13 ianuarie 2023 au intrat în vigoare amendamentele la Legea ocrotirii sănătății 411/1995 care țin de subordonarea spitalelor regionale Ministerului sănătății.
Inițiativa legislativă aferentă acestor modificări a fost elaborată și înaintată la 12 decembrie 2022 de un grup de deputați în Parlament în colaborare cu Ministerul Sănătății.
Scopul urmărit a fost “urgentarea modernizării spitalelor, îmbunătățirii accesului populației la servicii calitative spitalicești dar și eficientizarea managementului spitalelor”.
Cu toate acestea, Legea a centralizat sistemul spitalicesc prin subordonarea spitalelor raionale Ministerului Sănătății. Astfel, în conformitate cu alin. (1) al art.5 al legii nominalizate „instituțiile de învățământ medical publice, instituțiile de cercetare şi inovare în domeniul ocrotirii sănătății, instituțiile medico-sanitare publice republicane, regionale şi instituțiile medico-sanitare publice spitale raionale, cu excepția celor fondate de Comitetul executiv al Găgăuziei, precum şi alte autorități/instituții bugetare din domeniul ocrotirii sănătății se află în subordinea Ministerului Sănătății, care exercită, în numele statului, funcția de fondator al acestora. Celelalte instituții medico-sanitare se subordonează Ministerului Sănătății şi autorităților administrației publice locale”.
Cu toate acestea remarcăm că conform art.8 alin.(3) al Legii nr.523/1999 cu privire la proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale „transmiterea unui bun din  proprietatea publică a unității administrativ-teritoriale  în proprietatea publică a statului se face la propunerea Guvernului, prin hotărâre a consiliului local”. În cazul în care această transmitere se face în lipsa deciziilor consiliilor locale se va afecta considerabil principiul „autonomiei locale” precum și principiile predictibilității și stabilității raporturilor juridice. Astfel, doar instituțiile medico-sanitare menționate au trecut in subordinea Ministerului Sănătății nu și terenurile pe care sunt amplasate acestea, ceea ce creează dificultăți enorme la gestionarea corectă a patrimoniului de stat. 
De asemenea, s-a ignorat practica anilor precedenți și investițiile capitale suportate pe parcursul anilor din bugetele autorităților publice locale pentru instituțiile medicale, inclusiv alocații financiare pentru implementarea programelor teritoriale de sănătate publică prin intermediul serviciilor medicale acordate de  spitalele raionale. 
Aprobarea amendamentelor menționate într-o manieră urgentă și galopantă afectează și principiile Cărții Europene a Autonomiei Locale a Consiliului Europei, la care Republica Moldova este parte, care prevede realizarea procedurii de consultare, pe cât e posibil, în timp util şi în mod adecvat, în cursul procesului de planificare şi de luare a deciziilor pentru toate chestiunile care le privesc în mod direct. 
La etapa de elaborare și promovare a Legii, a lipsit analiza impactului de reglementare și economico-bugetar, precum și riscurile bugetare ale statului și autorităților publice locale (APL). 
Astfel, la cele 2 luni de la intrarea în vigoare a modificărilor la Legea ocrotirii sănătății publice se atestă un șir de probleme complexe  care blochează realizarea obiectivelor inițiale trasate și anume:
De ordin financiar: 
-	bugetul Ministerului Sănătății nu prevede mijloace financiare pentru îmbunătățirea bazei tehnico-materiale a instituțiilor medico-sanitare vizate. Operarea amendamentelor la Legea bugetului de stat pentru anul 2023 dar și a surselor de venit pentru această reformă rămân așteptate;
-	lipsa unei angajament public de a continua și finaliza investițiilor capitale inițiate anterior în baza programelor teritoriale de sănătate publică;
-	activitățile finanțate din surse atrase au fost stopate sau suspendate până la primirea unei confirmări din partea Ministerului Sănătății (unicul fondator), precum și consiliul de administrare al fiecărei instituții medico-sanitare vizate;
De ordin managerial, economic și organizatoric:
-	capacitatea instituțională limitată a Ministerului Sănătății sau chiar lipsa acestea de a prelua și gestiona bunuri ale proprietății statului creează impedimente majore atât în gestionarea operațională și funcțională a instituțiilor medico-sanitare vizate, dar și afectează calitatea serviciilor prestate populației;
-	până în prezent nu a fost elaborat și aprobat cadrul normativ pentru punerea în aplicare a modificărilor la Legea nominalizată. Astfel, nu au fost create consilii de administrare a instituțiilor medico-sanitare afectate de schimbarea subordonării către Ministerul Sănătății, nu s-au înnoit contractele de management cu directorii acestor instituții, ceea ce blochează activitatea operațională a acestora, nu s-au stabilit principiile de colaborare și conlucrare cu APL;
-	conducătorii instituțiilor medico-sanitare se confruntă de unii singuri cu crizele și problemele curente, ceea ce în mod inevitabil duce la o gestionare ineficientă financiară și economică a acestor instituții și la prestarea unor servicii de calitate mai proastă pentru pacienți și populație;
-	până în prezent nu sunt clare principiile și modul de a interacțiune și coordonare a activităților operaționale, economice și financiare cu Ministerul Sănătății, care în lipsa unui personal dedicat și cu reprezentare teritorială nu face față acestor provocări. 
Lipsa unor acțiuni imediate in domeniu sănătății va perturba activitatea instituțiilor medico-sanitare din țară și va afecta în mod direct accesul la sistemul medical și calitatea serviciilor prestate in domeniul sănătății. Mai mult ca atât, există riscul creșterii exodului de personal medical din sistem sau chiar și din țară.

Publicat

în

de către

Etichete:

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *