LEX-ECON Consulting

La 22 decembrie 2023 Parlamentul Republicii Moldova a aprobat Legea bugetului de stat pentru anul 2024 care prevedea:

• Venituri de 66,632 mlrd lei, cu 3% mai mult față de bugetul executat în anul 2023;
• Cheltuieli de 82,222 mlrd lei, cu 1,8% mai mult față de bugetul executat în anul 2023 și
• Deficit de 15,59 mlrd lei, cu 3,3% mai mic decât cel din anul 2023.

Conform rectificărilor la bugetul de stat adoptate de Parlament la 25 iulie anul curent, situația este următoare:

• Veniturile s-au micșorat cu cca 800 mln lei și vor constitui 65,831 mlrd lei sau cu 1,2% mai puțin față de prevederile inițiale;
• Cheltuieli de 82,61 mlrd lei sau cu 400 mln lei mai mult și
• Deficit bugetar total de peste 16,778 mlrd lei sau peste 5% din Produsul Intern Brut al Moldovei.

Conform datelor Ministerului Finanțelor privind executarea bugetului de stat pentru anul 2024, la data de 31 iulie anul curent:

• Veniturile au însumat 37,683 mlrd lei, mai mult cu 10,1% față de perioada similară a anului 2023;
• Cheltuielile au însumat 44,81 mlrd lei, mai mult cu 1,8% față anul precedent si
• Un deficit de 7,122 mlrd lei.

Chiar dacă dinamica acumulărilor la buget este pozitivă, rectificarea bugetului din iulie curent arată îngrijorări din partea autorităților în partea ce ține de acumulările la buget asigurate atât de autoritățile vamale, cât și cele fiscale. Acest proces este dificil pe fundalul unor probleme si crize profunde in cele mai principale sectoare ale economiei naționale: agricultură, industria ușoară, construcții etc.

Astfel, raportul Ministerului Finanțelor privind executarea bugetului pentru 7 luni menționează o scădere a veniturilor de la a impozitul pe venit al persoanelor juridice cu 9,2% față de anul 2023, ceea ce indică o stagnare și probleme sistemice în mediul antreprenorial în Moldova. La fel, micșorarea veniturilor din comerțul exterior cu 9,5%, ceea ce arată contractarea consumului intern și reducerea veniturilor de la vamă. Această contractare are loc din diferite motive cele mai importante fiind reducerea veniturilor in termeni reali ai populației și micșorarea numărului consumatorilor, precum și așteptările pesimiste viitoare.

Pe de altă parte cheltuielile cresc, fiind reduse investițiile de stat pe diverse domenii ca efect compensatoriu. La fel, creșterea granturilor primite de la alte state și organizații internaționale cu 18% au amortizat dinamica negativă a veniturilor, dar efectul acestor acțiuni este de scurtă durată.

Analiza cheltuielilor pe domenii arată reorientarea lor spre unele sectoare mai prioritare care au o mai mare încărcătură politică si de vizibilitate.

Astfel, conform modificărilor bugetului de stat pentru anul 2024 creșterea investițiilor din partea Statului sunt doar pe 2 direcții:

• +23% la bugetul Fondului rutier, de la 1,636 miliarde lei la 2 miliarde lei și
• +6% la bugetul Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, de la 1,6 miliarde lei la 1,7 miliarde lei.

În rest Parlamentul a decis micșorarea investițiilor Statului în:

• Dezvoltarea regională și locală cu 3,3%, de la 601 mln lei la 581 mln lei;
• Proiectele de dezvoltare în domeniul mediului cu 20%, de la 175 mln lei la 140 mln lei;
• Proiectele de eficiență energetică cu peste 27%, de la 233 mln lei la 169 mln lei și
• Investițiile capitale pe autorități bugetare cu 20% sau 400 mln lei: de la 1,9 mlrd lei la 1,52 mlrd lei.

Programul de granturi pentru inițiativele tinerilor la nivel local în genere a fost abrogat conform legii rectificării bugetului de stat pentru 2024. Iar, bugetul programului „Diaspora Acasă Reușește „DAR 1+3”, care prevede stimularea dezvoltării localităților rurale și urbane din Republica Moldova prin atragerea capitalului uman și financiar din diaspora, este unul nesemnificativ, de doar 10 milioane lei anual.

În schimb avem majorări ale cheltuielilor sociale și anume cu 48,6% al bugetului Fondul de reducere a vulnerabilității energetice, de la 1,57 mlrd lei la 2,33 mlrd lei. De fapt s-au compensat pe de facto costurile efective ale programului “Ajutor la contor”. 

Adițional, s-a înregistrat o creștere de peste 26% a cheltuitelor aferente personalului din sfera bugetară. Suplimentar, rectificarea bugetului a adus după sine instituirea a două direcții de cheltuieli sociale și anume instituirea Fondului de susținere a populației cu un buget de cca 5 milioane lei și finanțare pentru acoperirea cheltuielilor aferente majorării valorii de referință pentru calcularea salariilor personalului din cadrul instituțiilor publice de învățământ care funcționează în regim de autogestiune financiar-economică din subordinea autorităților publice centrale cu un buget de 170 milioane lei.

Un element important pe component cheltuielilor îl constituie datoriile de stat, atât acele interne, cât și cele externe. Astfel, rectificarea bugetară aduce după sine majorarea datoriei interne cu aproape 1 mlrd lei, de la 44,56 mlrd lei la 45,4 mlrd lei. Doar în primele 7 luni ale anului curent Guvernul s-a împrumutat de pe piața internă cu peste 36% sau cu 2,47 mlrd lei mai mult decât în aceeași perioadă din 2023. Astfel, datoria de stat atingând nivelul de cca 110 mlrd lei.

În același timp, in cele 7 luni ale anului 2024 costurile de deservire a datoriei externe a crescut cu 50% față de perioada similară a anului trecut, constituind 985 mln lei si un ritm mai accelerat (+23%) de rambursare a împrumuturilor externe în comparație cu anul 2023.

Analizând indicatorii intermediari ai bugetului de stat pentru 2024 și făcând comparație cu cel din 2023, ajungem la următoarele concluzii:

• In termini reali bugetul de stat pentru anul 2024 are mai multe aspecte sociale, decât un impact pozitiv spre dezvoltarea economică și investiții;
• Cheltuielile sociale ale bugetului sunt mai pronunțate, fapt ce sugerează că Statul are o politică bugetară mai mult pro-consum decât pro-dezvoltare;
• Deficitul bugetar are dimensiuni îngrijorătoare ceea ce afectează stabilitatea financiară a țării și compromite PIB;
• Reducerea investițiilor statului în proiecte de infrastructură, dezvoltare regională, de mediu și eficiență energetică are impact negativ asupra dezvoltării businessului și micșorarea veniturilor din impozite este un semnal în acest sens;
• Îndatorarea excesivă a Statului pentru cheltuieli sociale reprezintă o presiune suplimentară asupra bugetului, în special asupra componentei de investiții. Or, acest balast va duce la un dezechilibru între cheltuieli sociale și venituri din activitate antreprenorială, efect ce va majora continuu deficitul.
• Datoria de stat a ajuns la cel mai mare nivel istoric si continuă să crească. Costurile de deservire a datoriei de stat sunt extrem de mari si comensurabile cu unele fonduri de dezvoltare, ceea ce compromite dezvoltarea sectorială.
• Conceptul de stat privind utilizarea împrumuturilor externe trebuie să fie modificată radical pentru a nu îndatora excesiv țara și populația;
• Optimizarea și prioritizarea cheltuitelor bugetare, precum și creșterea bazei impozabile prin susținerea mediului de afacere din țară trebuie să devină priorități majore ale Guvernului.
• Campaniile electorale din anii 2023-2025 au un efect negativ asupra planificării bugetare pe termen mediu. Majoritatea cheltuielilor si inițiative de politici bugetare fiind politizate excesiv.