LEX-ECON Consulting

Din datele BNS, exporturile de mărfuri realizate în luna mai 2024 au avut o valoare de 277,9 mln USD, comparativ cu lunile precedente din 2024:

• cu 5,1 % mai puțin, în raport cu luna aprilie 2024;
• cu 13,3% mai puțin, în raport cu luna martie 2024;
• cu 15,1% mai puțin în raport cu luna februarie 2024;
• și aproape la același nivel cu ianuarie 2024, perioada de sărbători și productivitate scăzută.

Raportat la lunile mai din anii precedenți, avem următorul tablou:

• cu 17,4% mai puțin comparativ cu luna mai 2023;
• cu 33,2%% mai puțin comparativ cu luna mai 2022;
• cu 37,8%% mai mult comparativ cu luna mai 2021, perioada restricțiilor COVID;
• cu 78,5%% mai mult comparativ cu luna mai 2020, perioada începutul pandemiei COVID, cu restricții practic totale.

Mai jos vom arăta tabloul comparativ al exporturilor cumulativ pe primele 5 luni după ani:

• cu 13,5% mai puțin comparativ cu primele 5 luni 2023;
• cu 20,4% mai puțin comparativ cu primele 5 luni 2022;
• cu 35,1% mai mult comparativ cu primele 5 luni 2021;
• cu 52,2% mai mult comparativ cu primele 5 luni 2021.

Din datele BNS se observă că după perioada COVID, caracterizată prin măsuri de restricții și dificultăți logistice, exporturile își revin începând cu octombrie 2021. Apoi a urmat o creștere în 2022, care se explică prin creșterea reexporturilor. Or, scăderea exporturilor începută din martie 2023 și până în prezent în mare parte e din cauza scăderii mari a reexporturilor mărfurilor străine (preponderent din și spre Ucraina), exporturile de mărfuri autohtone (76,9% din total exporturi) în ianuarie-mai 2024 fiind în scădere cu 1,2% față de perioada similară din anul 2023, care a influențat micșorarea valorii totale a exporturilor cu 0,8%.

Astfel, reexporturile micșorându-se esențial au dus la micșorarea exporturilor per total, fapt ce demonstrează că productivitatea autohtonă este în criză, fără evoluții ascendente.

Privind destinația exporturilor în ianuarie-mai 2024, situația este următoarea:

• Exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene (65,6% din volumul total de exporturi) este cu 7,4% mai puțin, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2023,
• Exporturile de mărfuri destinate țărilor CSI (7,6% din volumul total de exporturi)  este cu 16,9% mai puțin, în raport cu perioada similară din anul 2023.

În urma unei analize mai minuțioase ce ține de exporturi pe țări prin comparație pe perioada ianuarie-mai din anii 2020, 2021, 2022, 2023 și 2024, observăm următoarele:

• România, Italia: exportul a rămas fără schimbări. Cea mai semnificativă creșterea a avut în anul 2022 față de 2021 datorită majorării prețurilor pe piața mondială și locală;
• Ucraina: exportul pe 5 luni din 2024 a revenit la valorile din 2022, cu o scădere de 59% față de 2023;
• Federația Rusă: exporturile s-au înjumătățit începând cu 2022 și au o dinamică lentă descendentă până în prezent. Problemele de bază fiind sancțiunile internaționale și locale aplicate față de tranzacțiile comerciale cu această țară;
• Turcia, Cehia, Polonia: exportul au crescut un pic în comparație cu 2023, fiind considerabil mai puțin față de 2022; or cota acestor țări per total este mica;
• Germania: după scădere de cca 50% a exportului din 2022 față de 2021, situația este statică pe parcursul celor 5 luni ai anilor 2023 și 2024.

Reieșind și din datele de mai sus, putem deduce că cel mai mare impact în scăderea exporturilor în primele 5 luni lui 2024 a fost înjumătățirea exporturilor spre Ucraina. Or, cea mai mare pondere o dețin reexporturile spre Ucraina, în special de produse petroliere și industriale. Prin urmare, se demonstrează ca potențialul de export a produselor autohtone este pe minus, fapt demonstrat și de valorile de export spre țările tradiționale ale mărfurilor moldovenești: România, Germania, Italia, Turcia, Polonia, Cehia, Rusia. Țările care sunt pe minus în 2024 au influențat la micșorarea pe total exporturi cu 21,2%, cele pe plus atenuând diminuarea pe total cu doar 8,0%.

Analizând după grupul de mărfuri de export, observăm că cele reexportate au indicatori negativi în primele 5 luni lui 2024 față de 5 luni lui 2023:

• produsele petroliere în scădere de la 13,1% la 3,4%, care, în mare parte erau reexportate în Ucraina;
• Scădere semnificativă se atestă la uleiuri vegetale, de la 8% la 5%. Această tendință negativă continuă;
• Creștere mică se atestă la mașini și aparate electrice, legume și fructe, semințe și fructe oleaginoase, băuturi alcoolice și nealcoolice, articole din minerale nemetalice, mașini și aparate industrial;
• Situație statică din punct de vedere valoric avem ce ține de articole textile, produse farmaceutice, mobilă, îmbrăcăminte și accesorii. Cu toate acestea, în expresie cantitativă deja se observă o diminuare a comerțului exterior cu aceste produse.

Prin urmare, grupurile de mărfuri care sunt pe minus în 2024 au influențat la micșorarea pe total exporturi cu 20,6%, cele pe plus atenuând diminuarea pe total cu doar 7,3%.

Ce ține de importuri, BNS informează că în primele 5 luni lui 2024 au însumat 3621,3 mln USD, cu 2,3% mai puțin decît perioada de referință din 2023 și cu puține peste 1% mai mult față de aceeași perioada din 2022.

În ceea ce privește geografia importurilor, observăm anumite tendințe și anume:

• Cota importurilor din UE rămâne practic neschimbată în comparație cu anul trecut, constituind puțin peste 48%;
• Practic s-au înjumătățit importurile din spațiul CSI, de la 7,8% la 4%, rezultat al războiului din Ucraina, care au dus la înjumătățirea și, în unele cazuri, chiar stoparea importurilor a mărfurilor venite din Rusia, Kazahstan, Azerbaidjan, Turkmenistan și Georgia. Această discrepanță statistică pe dimensiunea CSI a fost un pic balansată de creșterea importurilor din Ucraina, care au crescut simțitor în ultimii 2 ani, în ianuarie – mai 2024 crescând cu cca 60% față de aceeași perioada din anii 2021 și 2022. La fel, golul din CSI a fost acoperit de importuri din alte state decât UE, în special din China și Turcia.

În ceea ce privesc grupurile de mărfuri, în primele 5 luni ale lui 2024 față de aceeași perioada lui 2023, menționăm următoarele:

• Cu cca 6% au scăzut importurile de produse petroliere și cu peste 2% de gaz (datorita condițiilor climaterice favorabile în sezonul rece al anului);
• Situație fără schimbări se atestă la importul de produse medicale și farmaceutice, legume și fructe, articole textile și îmbrăcăminte, aparate industriale și de telecomunicații;
• O creștere foarte modeste, în jur de 1-2%, se atestă în cazul mașinilor și aparatelor electrice și vehiculelor rutiere.

Decalajul considerabil dintre exporturile și importurile de mărfuri a determinat acumularea în ianuarie-mai 2024 a unui deficit al balanței comerciale în valoare de 2128,9 mln USD, ceea ce este cu 11% mai mult față de perioada similară din anul trecut și cu 3% mai mult față de 2022.

Perioada	Export	Import	Balanța Comercială
Ianuarie-mai 2020	980,6	1980,1	-999,5
Ianuarie-mai 2021	1104,7	2676,5	-1571,8
Ianuarie-mai 2022	1875,0	3582,2	-1707,2
Ianuarie-mai 2023	1726,0	3706,7	-1980,7
Ianuarie-mai 2024	1492,4	3621,3	-2128,9

În concluzie, se observă că în ultimii 3 ani volumul importurilor nu a suferit abateri mari, pe când exporturile descresc în fiecare an, fapt ce determină creșterea continuă a deficitului balanței comerciale. Acești indicatori demonstrează o scădere a productivității interne și stagnare economică în sectorul real. Este cert că economia națională se contactează, problemele din sectoarele reale ale economiei devin tot mai profunde și sensibile, ceea ce duc la exodul forței de muncă, închiderea afacerilor și reducerea volumelor și sortimentului produselor fabricate pe piața internă.

Suplimentar, problemele sezoniere din agricultură și anume seceta din vara anului 2024, care deja au compromis plantațiile de porumb în proporție 70-80%, iar cele de floarea-soarelui – în proporție de 60-80%, vor duce la continuarea diminuării exporturilor în acest an.

La fel, retragerea unor investitori orientați pe export, în special din domeniile textilelor și automotive,  va avea un impact negativ semnificativ asupra comerțului exterior al țării în anul 2024. Acest fapt întărește și mai mult modelul economiei naționale bazate pe consum, care ar putea avea repercusiuni socio-economice negative pe termen mediu și lung.