Prezenta analiză își propune cercetarea comerțului exterior cu produse agro-alimentare din ultimii 3 ani. În linii generale, se atestă o dinamică negativă a exporturilor, implicit al productivității interne în acest domeniu. Republica Moldova produce atât în expresie valorică, cât și cantitativă produse agricole primare și de origine animalieră. Pe de altă parte, importul produselor de import este in continuă creștere și ocupă nișele de pe piața internă, îngustând vizibilitatea produselor autohtone sau chiar eliminându-le din rețelele comerciale importante. Importul multor produse alimentare primare și prelucrate au crescut considerabil în ultimii ani, ceea ce creează o presiune considerabilă asupra industriei alimentare autohtone care se confruntă cu mai multe provocări de ordin economic și financiar și in final, reorientarea consumului spre produse de import care sunt tot mai prezente si mai diverse pe piață și fluctuații semnificative a prețurilor. Prin urmare, către finele anului 2024 putem prognoza creșteri mai semnificative a importurilor de produse agroalimentare și schimbări structurale pe piața internă de desfacere.
Chiar dacă, exporturile au avut o ușoară reînviorare în anul 2022, imediat după fază acută a pandemiei COVID-19, totuși în anii 2023-2024 continuă să scadă. Astfel, în prima jumătate a anului 2024 s-a înregistrat o descreștere de peste 14% față de perioada similară a anului precedent. Dacă se menține același ritm, sunt toate premisele ca exporturile din anul 2024 să stagneze la nivelul anului 2021 și să însumeze cca 3,2 mlrd USD.
Motivele de bază: condiții climaterice nefavorabile în ultimii ani și seceta severă din anul 2024; stagnarea sectorului agro-industriale și zootehnic; acces limitat la finanțare și probleme majore la restructurarea datoriilor; suport limitat din partea statului; programe de stat pentru susținerea agricultorilor cu abordări învechite și ineficiente; exodul mediului antreprenorial și al investitorilor străini etc. Vom menționa faptul că marea majoritate a agricultorilor sunt în pierderi pentru al treilea an consecutiv, neprimind nici un suport din partea Guvernului.
Astfel, datele statistice privind comerțul exterior sunt convingătoare. Deficitul balanței comerciale care este in continuă creștere subminează creșterea economică durabilă a țării si atractivitatea față de sectorul agrar din țară, care se confruntă cu lipsa forței de muncă, productivitate redusă și competitivitate sporită. Intervenția statului in reglementarea acestui sector este crucială.
Tabel nr.1: Evoluția comerțului exterior in anii 2021-2023 (mlrd dolari SUA)
| 2021 | 2022 | 2023 | |
| Export total | 3.144,5 | 4.332,15 | 4.048,60 |
| Import total | 7.176,76 | 9.218,98 | 8.673,67 |
De asemenea, mai jos se prezintă în speță importurile pe grupe de mărfuri agricole și zootehnice, ceea ce va permite să vedem în detalii situația din acest sector și perspectivele sale de dezvoltare pe termen scurt și mediu.
Carnea si subprodusele de carne. În ultimii ani, inclusiv in anul 20204 se atestă o scădere semnificativă a exporturilor de carne si subproduse de carne din Republica Moldova, atât in expresie valorică, cât și cantitativ. Aceste exporturi sunt nesemnificative si la nivel de eroare statistică. Anterior, Moldova exporta carne in stare proaspătă, refrigerată sau congelată doar în țările CSI. In pofida faptului că in relația cu țările UE există acces liber pe aceste piețe, totuși lipsa confirmării respectării standardelor de calitate și a măsurilor sanitare, fitosanitare și veterinare atât la nivel de instituții ale țării, cât și la nivel de agenți economici, Moldova nu a reușit să valorifice acest potențial economic in cei 10 ani de la semnarea Acordului de Asociere cu UE.
| Denumirea mărfii exportate | Unitatea de măsură | 2021 | 2022 | 2023 | |||
| Cantitatea | Valoarea mii dolari SUA | Cantitatea | Valoarea, mii dolari SUA | Cantitatea | Valoarea, mii dolari SUA | ||
| Carne de animale din specia bovine, congelată | Tone | 832,3 | 2.659,78 | 419,03 | 1.947,78 | 633,90 | 2.025,55 |
| Carne de animale din speciile ovine sau caprine, proaspătă, refrigerată sau congelată: | Tone | 1.042,86 | 4.092,77 | 378,48 | 1.683,32 | 631,51 | 2.411,27 |
| Carne și organe comestibile, proaspete, refrigerate sau congelate, de păsări | tone | 548,5 | 700,56 | 95,07 | 154,52 | 0,337 | 1,97 |
În același timp, importurile de carne și produselor de carne atestă o creștere cantitativă și valorică în ultimii ani, inclusiv in anul 2024. Astfel, in anul 2024 carnea si subprodusele de porcină au înregistrat creșteri semnificative de 46% cantitativ și 52% valoric, chiar dacă în 2023 au fost înregistrate unele scăderi. Totodată, trebuie de menționat că subprodusele din carne, care reprezintă materii prime pentru industria alimentară din țară preferă să utilizeze in procesul de producere cantități semnificative de subproduse din carne, care sunt mult mai ieftine si de o calitate mai joasă, chiar dacă produsele finite sunt certificate si inofensive pentru consum.
| Denumirea mărfii importate | Unitatea de măsură | 2021 | 2022 | 2023 | ||||
| Cantitatea | Valoarea, mii dolari SUA | Cantitatea | Valoarea, mii dolari SUA | Cantitatea | Valoarea, mii dolari SUA | |||
| Carne de animale din specia porcine, proaspătă, refrigerată sau congelată: | Tone | 8.373,9 | 21.021,5 | 11.680,78 | 28.740,27 | 6.644,96 | 25.595,2 | |
| Carne și organe comestibile, proaspete, refrigerate sau congelate, de păsări | Tone | 24.879,93 | 30.316,8 | 22.536,61 | 31.612,98 | 22.386,98 | 36.309,4 | |
| Salină fără părți slabe, grăsime de porc și de pasăre, proaspete, refrigerate, congelate, sărate sau în saramură, uscate sau afumate: | tone | 1.508,97 | 2.154,11 | 1.593,53 | 2.683,41 | 1.950,92 | 3.445,05 | |
Fluctuații majore se atestă la exportul de ouă de pasăre. Astfel, în prima jumătate a anului 2024 avem o scădere cu 50% a exportului de ouă de pasăre din Republica Moldova față de anul precedent. Pierderea coridoarelor logistice tradiționale, precum și majorarea costurilor și timpului de așteptare în porturile maritime din regiune, în special cele din România a creat probleme semnificative la exportul acestora în Orientul Apropiat. Pe de altă parte, majorarea prețurilor de comercializare și creșterea consumului și cererii pe piața internă a direcționat producătorii doar la acoperirea acesteia. Este de notat că in ultimii ani prețurile de comercializare a ouălor de pasăre a înregistrat cele mai mari creșteri de peste 75%. Nu întâmplător se păstrează tendința de creștere a importurilor a ouălor de pasăre, în special celor fără coajă. În 2024 indicatorii de import a ouălor cu coajă cel mai probabil vor atinge indicatorii din 2021-2022, iar cele fără coajă vor fi importate mai mult de 4-5 ori decât în 2021.
| Denumirea mărfii exportate | Unitatea de măsură | 2021 | 2022 | 2023 | |||
| Cantitatea | Valoarea, mii dolari SUA | Cantitatea | Valoarea, mii dolari SUA | Cantitatea | Valoarea, mii dolari SUA | ||
| Ouă de păsări, în coajă, proaspete, conservate sau fierte | mii buc. | 168.900 | 36,22 | 2.940 | 0,51 | 17.862 | 1650,0 |
| Denumirea mărfii importate | Unitatea de măsură | 2021 | 2022 | 2023 | |||
| Cantitatea | Valoarea, mii dolari SUA | Cantitatea | Valoarea, mii dolari SUA | Cantitatea | Valoarea, mii dolari SUA | ||
| Oua de pasari, in coaja, proaspete, conservate sau fierte: | mii buc. | 21.673.930 | 5.272,95 | 21.801.170 | 5.485,33 | 18.329.080,00 | 4.803,03 |
| Oua de pasari, fara coaja, si galbenusuri, proaspete, uscate, fierte in apa sau in abur, turnate in forma, congelate | kg | 40.226,00 | 179,65 | 41.512,00 | 204,39 | 91.491,10 | 449,17 |
Laptele și produsele lactate de asemenea practic au dispărut din export. În anul 2023 din Republica Moldova a fost exportata doar 0,29 tone de lapte, iar în primul trimestru al anului curent nu am exportat deloc. Aceste date statistice demonstrează o stagnare profundă în această ramură, pierderea piețelor tradiționale de desfacere și a competitivității, în special a celor din CSI, precum și imposibilitatea substituirii acestora prin alte piețe, care la moment sunt neeligibile pentru produsele noastre.
Pe de altă parte, importurile de lapte și produse lactate cresc rapid. Doar in anul 2024 importul acestor produse s-a majorat cantitativ și valoric aproape de 2 ori pentru lapte și smântână, și cu cca 25-30% la iaurt, unt și alte grăsimi lactate. Cele mai mari importuri sunt înregistrate din Ucraina care beneficiază de acces liber pe piața noastră, fără taxe vamale și măsuri de certificare a conformității. Pe de altă parte criza din sectorul zootehnic care este condiționată si de situația din întregul sector agrar a dus la retragerea mai multor produse autohtone din rețelele de comerț și îngustarea sortimentului de produse. Este efectul de scădere a producerii lactatelor în țară, rafturile fiind compensate de produsele de export. Cel mai interesant lucru este că importurile din Ucraina la produse lactate este în creștere, de aceea, factorul războiului la acest capitol nu este relevant. Este vorba de o politică nechibzuită a statului ce ține de valorificarea piețelor din Est. Din păcate, această tendință va persista, produsele lactate de export ocupând o cotă din ce în ce mai mare pe raft.
| Denumirea mărfii exportate | Unitatea de măsură | 2021 | 2022 | 2023 | |||
| Cantitatea | Valoarea mii dolari SUA | Cantitatea | Valoarea mii dolari SUA | Cantitatea | Valoarea mii dolari SUA | ||
| Lapte și smântână din lapte, concentrate | tone | 60,05 | 148,32 | 147,25 | 494,36 | 0,29 | 4,91 |
| Branza si cas: | tone | 1.596,6 | 7.048,33 | 1.191,01 | 5.429,39 | 1.263,66 | 6.728,79 |
| Lapte și smântână din lapte, neconcentrate | tone | 22.656,98 | 12.745,33 | 33.910,18 | 21.482,28 | 37.978,76 | 23.408,1 |
| Lapte și smântână din lapte, concentrate | Tone | 2.372,35 | 6.134,97 | 3.140,57 | 10.109,66 | 2.237,36 | 5.982,03 |
| Iaurt zara, lapte și smântână covăsite, chefir și alte sortimente de lapte și smântână fermentate sau acrite | Tone | 9.399,00 | 15.090,29 | 9.078,86 | 16.506,35 | 9.604,40 | 19.331,8 |
| Unt și alte grăsimi care provin din lapte pastă din lapte pentru tartine: | tone | 3.804,18 | 18.336,86 | 3.095,39 | 17.194,64 | 3.352,59 | 18.626,9 |
In anul 2024 exportul de legume înregistrează o ușoară creștere cu cca 10%, evidențiindu-se următoarele grupe: ceapa, usturoiul, varza, conopida și legumele cu păstaie uscată. Cu toate acestea exportul de legume din Republica Moldova este nesemnificativ si constituie cc 210 mln USD sau 5% din total export. În schimb, începând cu anul 2021 avem o scădere continuă a exporturilor de: cartofii – de aproape 80%; tomatele practic nu se exportă; morcovii și castraveții scădere de peste 50% etc.
Prin urmare, importul grupelor de legume menționate mai sus este în creștere vertiginoasă, tendință care a început din anul 2021: cartofi: creștere de cca 4-5 ori; tomate: creștere de cca 4 ori; ceapă: creștere de cca 3 ori; varză: creștere de cca 4 ori; castraveți: creștere de cca 3 ori față de anul 2021.
Astfel, reorientarea rețelelor comerciale spre produse de import a început in anul 2021. Motivele de bază fiind diverse de la stabilitatea si continuitatea livrărilor, până la conformitatea la cerințele de calitate si cantitate, precum și formularea documentară și preț. Totuși, prețurile de import sunt mai atractive și produsele cu o calitate mai garantată. Acest fapt descurajează mediul antreprenorial autohton care întâmpină probleme la intrarea in rețelele de comerț din tară și la plasarea produselor pe raft.
| Denumirea mărfii exportate | Unitatea de măsură | 2021 | 2022 | 2023 | |||
| Cantitatea | Valoarea, mii dolari SUA | Cantitatea | Valoarea, mii dolari SUA | Cantitatea | Valoarea, mii dolari SUA | ||
| Cartofi, în stare proaspătă sau refrigerată: | Tone | 3.888,083 | 849,04 | 1.143,9 | 307,96 | 837,73 | 271,55 |
| Tomate, în stare proaspătă sau refrigerată: | Kg | 66,26 | 0,12 | 135.255,89 | 93,56 | 1,81 | 1,25 |
| Ceapă, ceapă esalota, usturoi, praz și alte legume aliacee, în stare proaspătă sau refrigerată: | Tone | 3.801,60 | 845,35 | 8.645.022,25 | 3.255,51 | 11.421,11 | 4.450,54 |
| Varză, conopidă, varză creață, gulii și produse comestibile similare din genul Brassica, în stare proaspătă sau refrigerată: | Tone | 1.309,83 | 365,51 | 696.991,37 | 227,35 | 1.561,85 | 477,43 |
| Morcovi, napi, sfecla rosie pentru salată, barba-caprei, țelină de rădăcină, ridichi și rădăcinoase comestibile similare, în stare proaspătă sau refrigerată: | Tone | 2.510,15 | 789,03 | 3.719,23 | 1.163,20 | 6.474,70 | 2.657,53 |
| Castraveți și cornișoni, în stare proaspătă sau refrigerată: | Tone | 64,46 | 11,90 | 168,26 | 50,06 | 21,08 | 10,58 |
| Legume cu păstăi uscate | tone | 7.886,25 | 3.458,41 | 3.806,8 | 2.741,99 | 4.704,28 | 2.879,73 |
| Denumirea mărfii importate | Unitatea de măsură | 2021 | 2022 | 2023 | |||
| Cantitatea | Valoarea, mii dolari SUA | Cantitatea | Valoarea, mii dolari SUA | Cantitatea | Valoarea, mii dolari SUA | ||
| Cartofi, in stare proaspata sau refrigerata: | kg | 20.038.249,5 | 6.347,48 | 25.706.830,5 | 10.214,95 | 47.559.756,00 | 18.882 |
| Tomate, in stare proaspata sau refrigerata: | kg | 13.514.757,5 | 14.336,38 | 12.227.939,9 | 16.726,98 | 14.532.966,83 | 21.897 |
| Ceapa, ceapa esalota, usturoi, praz si alte legume aliacee, in stare proaspata sau refrigerata: | kg | 2.825.817,75 | 2.804,64 | 4.191.497,30 | 3.022,87 | 7.354.156,68 | 6.831,31 |
| Varza, conopida, varza creata, gulii si produse comestibile similare din genul Brassica, in stare proaspata sau refrigerata: | kg | 4.135.611,90 | 4.108,14 | 6.472.834,10 | 5.346,27 | 4.562.195,61 | 5.435,10 |
| Morcovi, napi, sfecla rosie pentru salata, barba-caprei, telina de radacina, ridichi si radacinoase comestibile similare, in stare proaspata sau refrigerata: | kg | 2.105.420,60 | 1.040,95 | 5.435.046,56 | 2.629,30 | 5.605.197,75 | 3.269,83 |
| Castraveti si cornisoni, in stare proaspata sau refrigerata: | kg | 3.632.831,18 | 4.548,95 | 4.186.680,60 | 5.357,40 | 4.997.564,30 | 6.445,33 |
Exportul fructelor la fel atestă o creștere modestă în anul 2024, fiind aceeași în comparație cu anii precedenți (cca 18% valoric și cca 16% cantitativ), cele mai esențiale creșteri fiind în cazul strugurilor proaspeți, merelor și perelor proaspete. Cu toate acestea, exportul merelor este la minimum, fiind cu cca 50% mai puțin decât în anul 2021. Acest lucru s-a datorat pierderii pieței CSI, piața UE fiind greu de penetrat. Astfel, exportul de fructe ca și în cazul legumelor este nesemnificativ și constituie cc 240 mln USD sau 6% din total export. Iar, în primul trimestrul al anului curent dinamica este negativă, fiind în scădere cu cca 15% față de aceeași perioadă al anului trecut.
Cu privire la importul de fructe, creșterea au asigurat-o strugurii cu peste 20% față de anul 2021, iar statistica caisele, cireșele, vișinele și piersicii fiind aproape de 4 ori mai mare față de anul 2021. Importul acestor grupe de produse este în continuă creștere din 2021, și cel mai probabil, tendință va rămâne și în următorii ani, fapt ce va determina scumpirea continuă a acestora pe raft. De fapt, situația este similară ca și în cazul legumelor, ceea ce indică o lipsă de strategie din partea Statului pentru dezvoltarea acestor ramuri agricole, fiind cândva cele mai dezvoltate și profitabile în Moldova.
| Denumirea mărfii exportate | Unitatea de măsură | 2021 | 2022 | 2023 | |||
| Cantitatea | Valoarea, mii dolari SUA | Cantitatea | Valoarea, mii dolari SUA | Cantitatea | Valoarea, mii dolari SUA | ||
| Struguri, proaspeți sau uscați: | kg | 57.823,43 | 36.078,08 | 61.733,76 | 42.777,78 | 69.892,60 | 66.303,3 |
| Pepeni (inclusiv pepeni verzi) și papaya, proaspete: | kg | 327,0 | 70,23 | 623,60 | 129,93 | 2.993,26 | 703,44 |
| Mere, pere și gutui, proaspete: | kg | 206.479,14 | 87.785,26 | 189.036,36 | 90.974,12 | 116.997,40 | 62.805,1 |
| Caise, cireșe, vișine, piersici (inclusiv piersici fără puf și nectarine), prune și porumbe, proaspete: | kg | 61.378,73 | 33.482,84 | 51.964,96 | 33.750,06 | 92.897,92 | 69.102,0 |
| Alte nuci, proaspete sau uscate, chiar descojite sau fara pielita: | kg | 9.040.068,7 | 51.029,54 | 9.749.770,3 | 50.274,73 | 11.006.343 | 40.520,18 |
| Denumirea mărfii importate | Unitatea de măsură | 2021 | 2022 | 2023 | |||
| Cantitatea | Valoarea, mii dolari SUA | Cantitatea | Valoarea, mii dolari SUA | Cantitatea | Valoarea, mii dolari SUA | ||
| Struguri, proaspeti sau uscati: | kg | 1.448.222,10 | 2.632,90 | 1.648.135,49 | 2.787,33 | 1.787.137,89 | 3.383,31 |
| Pepeni (inclusiv pepeni verzi) si papaya, proaspete: | kg | 5.243.599,39 | 2.110,73 | 2.717.922,00 | 1.409,53 | 1.851.471,15 | 1.587,82 |
| Mere, pere si gutui, proaspete: | kg | 4.133.228,60 | 2.819,64 | 3.010.330,50 | 2.425,16 | 2.885.290,25 | 2.953,52 |
| Caise, cirese, visine, piersici (inclusiv piersici fara puf si nectarine), prune si porumbe, proaspete: | kg | 940.966,36 | 1.603,69 | 1.122.015,84 | 1.683,15 | 3.378.245,10 | 5.137,49 |
În ceea ce privește exportul de cereale în prima jumătate a anului 2024 se atestă o scădere de 7% din punct de vedere valoric, în special la următoarele grupe de mărfuri:
- porumbul, care cel mai probabil va atinge în anul curent indicatorii din 2021, scăzând în 2023 cu cca 50% față de 2022, iar în primul trimestru al anului curent cu cca 38% față de aceași perioada din anul trecut. Scăderea este compensată de importul acestuia, care a crescut de peste 4 ori față de indicatorii din 2021;
- uleiul de floarea soarelui și semințele de floarea soarelui în 2023 a scăzut cu 10% față de 2022, iar în primul trimestru al anului curent scăderea este deja de 20% față de perioada de referință din 2023, fapt ce indică o dinamică negativă al exporturilor în anul curent.
Totodată, ținem să menționăm că datorită condițiilor climaterice din ultimii ani si conjunctura regională aferentă comerțului cu cereale și produse cerealiere, se atestă o tendință ciudată că prețurilor de export al acestor produse este sub costurile de producere ale agricultorilor. Majoritatea acestora înregistrând pierderi considerabile.
Pe de altă parte, in pofida măsurilor de reglementare a importurilor luate de către autorități, din anul 2023 și pînă în prezent avem o creștere valorică și cantitativă la grâu, orz, ovăz și semințe de floarea-soarelui. O situație mai critică ține de făină de grâu. Astfel, importurile de făină prevalează asupra exporturilor de 2 ori. Astfel, pe piața internă are loc substituirea produselor autohtone cu produse de import la prețuri mai joase si preponderent de origine ucraineană, iar produsele noastre fiind exportate in țările UE.
| Denumirea mărfii exportate | Unitatea de măsură | 2021 | 2022 | 2023 | |||
| Cantitatea | Valoarea, mii dolari SUA | Cantitatea | Valoarea, mii dolari SUA | Cantitatea | Valoarea, mii dolari SUA | ||
| Grâu și meslin: | Tone | 871.485,67 | 207.712,82 | 198.378,95 | 58.101,22 | 1.060.095,65 | 223.764 |
| Secara: | Tone | – | – | 1.427,78 | 481,75 | 56,10 | 16,96 |
| Orz: | Tone | 150.906,25 | 32.159,14 | 29.259,94 | 7.832,29 | 143.718,3 | 26.213,6 |
| Ovăz: | Tone | 22,00 | 9,21 | 22,01 | 8,30 | 6,77 | 1,91 |
| Porumb: | Tone | 490.018,12 | 127.207,07 | 1.191.946,9 | 339.823,14 | 605.544,67 | 144.089 |
| Făină de grâu sau de meslin: | Tone | 2.097,26 | 630,27 | 10.053,70 | 3.434,82 | 20.091,17 | 5.868,87 |
| Făină de cereale, alta decât cea de grâu sau de meslin: | Tone | 8,27 | 8,86 | 0,44 | 0,74 | 2,67 | 3,35 |
| Semințe de floarea-soarelui, chiar sfărâmate: | Tone | 302.741,64 | 196.815,98 | 434.225,37 | 336.346,93 | 279.320,11 | 138.738 |
| Ulei de semințe de floarea-soarelui, chiar rafinate, dar nemodificate chimic | Tone | 91.833,48 | 118.659,08 | 229.193,10 | 367.975,64 | 252.210,06 | 242.432 |
| Denumirea mărfii importate | Unitatea de măsură | 2021 | 2022 | 2023 | |||
| Cantitatea | Valoarea, mii dolari SUA | Cantitatea | Valoarea, mii dolari SUA | Cantitatea | Valoarea, mii dolari SUA | ||
| Grau si meslin: | kg | 1.764.610,80 | 1.080,42 | 25.238.973 | 5.895,83 | 1.764.324,00 | 816,24 |
| Orz: | kg | 1.123.874,39 | 236,49 | 16.392.510,7 | 3.451,74 | 894.188,08 | 263,11 |
| Porumb: | kg | 7.322.521,13 | 18.638,70 | 81.552.448,6 | 45.400,07 | 32.238.307,56 | 30.084 |
| Faina de grau sau de meslin: | kg | 22.525.809,9 | 8.793,27 | 28.071.630,7 | 10.756,84 | 31.273.161,22 | 9.954,9 |
| Seminte de floarea-soarelui, chiar sfaramate: | kg | 21.258.780,8 | 40.103,81 | 105.080.120 | 103.279,60 | 15.101.112,49 | 46.804 |
| Ulei de seminte de floarea-soarelui, de sofranas sau de seminte de bumbac si fractiunile acestora, chiar rafinate, dar nemodificate chimic: | kg | 4.413.759,50 | 6.548,84 | 31.907.755,4 | 49.706,92 | 13.586.718,29 | 13.727 |
În baza analizei de mai sus concluzionăm:
- Exporturile din Moldova stagnează nu doar la nivel macro dar și la nivelul celor mai sensibile grupe de produse pentru sectorul agrar;
- Contextul regional a afectat enorm lanțurile logistice ale tranzacțiilor comerciale, in special cu țările CSI, piața tradițională de desfacere pentru unele categorii de produse moldovenești, in special carnea și produsele din carne.
- Piața UE nu a reușit să absoarbă mărfurile exportate anterior pe piețele CSI, in particular datorită faptului că Republica Moldova si agenții economici din țară nu corespunde pe deplin standardelor sanitare, fitosanitare și veterinare europene. Astfel, produsele de origine animalieră nu sunt eligibile la export pe piața UE.
- Corecțiile și fluctuațiile prețurilor pe piața regională și mondială afectează prețurile de achiziție. Condițiile climaterice din ultimii ani au afectat producătorii agricoli și se atestă fenomen de comercializare a mărfurilor sub costul lor de producere. Cele mai mari fluctuații in formarea prețurilor au resursele energetice si costurile logistice, care in ultimii ani au înregistrat cele mai mari creșteri.
- În ultimii ani importurile de produse agro-alimentare și de origine animalieră sunt în continuă creștere, fapt ce demonstrează scăderea productivității interne, respectiv a potențialului de export al acestor grupe de produse. Situația din Ucraina, precum și politicile comerciale ale Republicii Moldova au stimulat creșterea și extinderea/diversificarea importurilor din această țară.
- Tendința de creștere a importurilor și de substituire a produselor autohtone cu produse de import se va păstra in continuare. Prin urmare, fără programe de suport din partea Guvernului și acces la resurse financiare ieftine, nu putem vorbi de investiții majore în domeniul agricol și zootehnic al Moldovei. Și, acest lucru va lovi direct asupra dezvoltării economice ale statului și va avea impact negativ asupra creșterii PIB-ului.
- Se observă că ritmul creșterii valorice a importurilor este mai mare decât ritmul creșterii cantităților, lucru ce ne sugerează că produsele de import sunt în continuă scumpire. Pe de altă parte, dispar unele produceri internă. Dacă se va păstra aceeași tendință, vom asista pe termen mediu la efecte sociale nocive precum scăderea puterii de cumpărare din partea populației, creșterea inflației, scăderea nivelului de trai și bunăstare al oamenilor.
- Scăderea continuă privind exporturile produselor agro-alimentare și de origine animalieră, spune că producătorii autohtoni produc mai puțin și nu sunt competitivi pe piețele externe. Suplimentar, nu au fost găsite piețe alternative după scăderea drastică a exporturilor în spațiul CSI. Acest fapt ne sugerează că diplomația economică a statului nu produce rezultate scontate și nu sunt identificate piețe de desfacere alternative. Însă, fără negocieri și aranjamente comerciale bilaterale și multilaterale la nivel de stat, este practic imposibil pentru antreprenori să penetreze piețele străine de sine stătător.
- Creșterea importurilor a produselor agro-alimentare sugerează că scade competitivitatea produselor autohtone pe piața internă, cel mai vizibil fiind în rândul produselor de origine animalieră. Scăderea competitivității produselor agro-alimentare autohtone atât pe piața internă, cât și externă, se datorează lipsei politicilor de suport al statului pentru aceste industrii, promovarea politicilor de apărare comercială, în special în situații critice cum ar fi seceta.
- Republica Moldova are nevoie de o resetare a politicilor economice, comerciale, fiscale și vamale și promovarea unor programe de dezvoltare sectorială prin industrializarea țării.
Lasă un răspuns