În primele 9 luni ale anului curent producția industrială practic a rămas la același nivel ca în anul 2023, majorarea fiind de doar 0,9%. Valoarea producției industriale fabricate în prețuri curente a constituit 88,4 mlrd. lei. În această perioadă cea mai bună performanță a înregistrat industria extractivă cu o creștere de cca 10% față de perioada similară a anului 2023.
Micșorarea producției (serie brută) în septembrie 2024 față de luna septembrie 2023 cu 3,3% a fost determinată de descreșteri în industria prelucrătoare (-3,4%) și la producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-6,3%), generând micșorarea producției pe total industrie respectiv cu 3,0% și 0,4%. Astfel, se atestă o stagnare a principalelor ramuri productive ale sectorului industrial, ceea ce va provoca o reacție in lanț și la alte sectoare.
Drept consecință indicii prețurilor producției industriale în luna octombrie 2024 a fost următorul:
- s-au redus cu 1,4% de la începutul anului curent;
- s-au redus cu 1,2% comparativ cu luna octombrie 2023.
Totodată, în luna octombrie 2024 se atestă o majorare a prețurilor producătorului din industria extractivă cu cca 12% comparativ cu aceiași perioadă a anului precedent și o reducere a prețurilor in sectorul energetic cu 23%. În acest sens, este necesar de menționat că sectorul industrial al economiei este determinat preponderent de activitatea întreprinderilor din industria prelucrătoare, cărora le revine peste 80% din valoarea totală a producției fabricate. De aceea stagnarea acestui sector are consecințe directe asupra creșterii indicatorilor globali pe industrie națională.
Structura producției industriale, pe activități economice, %
În anul 2023 valoarea producției fabricate în prețuri curente în industria prelucrătoare a constituit cca 73,5 mlrd. lei, la nivel similar anului 2022 și constituie cca 84% din valoarea totală a producției industriale, din care industria alimentară – 28,1 mlrd lei față de 29,6 mlrd lei în anul 2022. Prin urmare, doar industria alimentară ar constitui cca a treia parte din sectorul industrial global din Moldova. Și, așa cum dezvoltarea acestei produceri este direct legată de dinamica sectorului agricol, această interdependență determină o volatilitate semnificativă a industriei la influența factorilor de risc exogeni, cum sunt condițiile climaterice, conjunctura regională și politicile de suport ale statului față de agricultura și zootehnia autohtonă.
Totodată, menționăm și alte activități economice ce dețin o pondere importantă în valoarea producției fabricate, cum ar fi: producția altor produse din minerale nemetalifere – 8,9% (în valoare de 7,8 mlrd. lei); fabricarea băuturilor – 8,2% (7,2 mlrd. lei); fabricarea autovehiculelor, a remorcilor și semiremorcilor – 7,5% (6,55 mlrd. lei); fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice – 3,6% (3,2 mlrd. lei); fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – 3,5% (3,1 mlrd. lei); fabricarea produselor textile – 3,4% (3 mlrd. lei); industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, exclusiv mașini, utilaje și instalații – 3,1% (2,7 mlrd. lei); fabricarea de mobilă – 3,1% (2,7 mlrd. lei); fabricarea substanțelor și a produselor chimice – 2,4% (2,1 mlrd. lei) etc. Este de notat că pe parcursul anului 2024 se atestă o stagnare mai semnificativă în sectoarele menționate, inclusiv retragerea unor investitori și suspendarea unor investiții sectoriale.
Repartizarea geografică a activităților industriale arată un nivel sporit de concentrare de peste 53% în municipiul Chișinău; 22% – în regiunea Nord, 17% – în regiunea Centru, 5% – în regiunea Sud şi 3% – în UTA Găgăuzia.
În perioada anilor 20215-2024 se atestă o stagnare continuă și profundă a indicilor producției industriale. Astfel, în anii 2023 și 2024 nivelul de dezvoltare al industriei este mai mic decât în anul 2015.
După structura proprietății, sectorul industrial se prezintă astfel: Publică – 12,4%; Privată – 49,4%; mixtă (publică și privată), fără participare străină – 1,1%; Străină – 19,8% și a întreprinderilor mixte – 17,3%.
Capitalul privat este determinant în sectorul dat. Astfel, imaginea țării, stabilitatea politică și climatul investițional sunt elemente determinante pentru dezvoltarea, tehnologizarea și productivitatea sectorială. În aceste circumstanțe, instrumentele de politică industrială, fiscală, vamală și comercială ale statului sunt determinante la crearea unui climat investițional atractiv al țării. Cu toate acestea, in ultimii ani investițiile in active nete in termeni reali și investițiile străine directe sunt in diminuare. Unii investitori străini, chiar, se retrag de pe piața Republicii Moldova în favoarea altor țări.
Aceeași idee este susținută și de noul raport de țară al Băncii Mondiale, care spune că Republica Moldova se confruntă cu provocări precum productivitatea redusă în sectoarele non-agricole, de aceea e nevoie ca țara să tranziteze urgent către un nou model de creștere economică bazată pe investiții și inovație. Conform recomandărilor incluse în raport, pentru a realiza o creștere durabilă și a ajunge la nivelul standardelor de trai ale UE, țara trebuie să se concentreze pe creșterea productivității, accelerarea investițiilor publice, îmbunătățind, în același timp, competitivitatea, procesul de reformare a instituțiilor publice, precum și promovarea creării locurilor de muncă în diferite sectoare.
Lasă un răspuns