Conform unui clasament al Fondului Monetar Internațional din mai 2024, publicat de Global Finance, Republica Moldova ocupă locul 97 în anul 2023. PIB-ul Republicii Moldova pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare este de 17.902 USD, ceea ce o plasează pe locul 97 în lume. Înaintea Republicii Moldova, pe locul 38 este Slovenia, Lituania (41), Cehia și Polonia (42 și, respectiv, 43), dar și Croația, Ungaria, Estonia, Slovacia, România, Letonia, Rusia, Bulgaria, Kazahstan, Serbia, Belarus, Georgia, Armenia, Albania, Turkmenistan și Azerbaidjan. Mai jos în clasament, dintre țările post-sovietice, se situează doar Ucraina (locul 110), Uzbekistan (124), Kârgâzstan (143) și Tadjikistan (148).
Indicele libertății economice
Conform ratingului dat de Fundația internațională Heritage (The Heritage Foundation), scorul de libertate economică al Republicii Moldova este de 57,1, ceea ce plasează economia sa pe locul 99 în Indicele Libertății Economice din 2024. Ratingul a scăzut cu 1,4 puncte față de anul trecut, iar Moldova se află pe locul 40 din 44 de țări din regiunea Europa. Scorul de libertate economică al țării este mai mic decât mediile mondiale și regionale. Economia Moldovei este considerată „în cea mai mare parte neliberă”.
Constatările raportului arată că: „bazele libertății economice nu sunt bine stabilite, nici puternic protejate în Moldova. Progresele în realizarea unui management macroeconomic solid și în îmbunătățirea climatului antreprenorial au fost instabile. Performanța economică a țării este sub potențial, iar statul de drept slab subminează perspectivele unei dezvoltări economice mai semnificative și mai dinamice pe termen lung. Moldova a adoptat unele reforme de reglementare, dar birocrația și lipsa de transparență fac încă împovărătoare formarea și funcționarea întreprinderilor private”.
Cele mai mari probleme se constată la compartimentele: eficiența justiției (punctaj 30,4 din 100 posibile), corupția la nivel central (punctaj 39,1 din 100 posibile), protecția dreptului de proprietate (punctaj 39,2 din 100 posibile), libertatea muncii (punctaj 47,7 din 100 posibile). Categoriile nominalizate sunt critice și indică la faptul că domeniile respective fiind caracterizate ca: „Reprimat”.
Alte compartimente problematice ar fi: libertatea financiară (punctaj 50 din 100 posibile), libertatea monetară (punctaj 56,3 din 100 posibile ) libertatea investițională (punctaj 55 din 100 posibile), fiind caracterizate ca: „În mare parte neliber”.Cato Institute în clasamentul Economic Freedom of the World: 2023 and 2024, plasează Moldova în 2021 pe locul 57 cu 7,18 puncte, pe când în 2022 deja pe locul 89 cu 6,49 puncte, având în fata Kîrghîstan, Nepal, Columbia.
| Sistemul juridic și Drepturi de proprietate Puncte (clasament) | Finanțe Puncte (clasament) | Libertatea comerțului internațional Puncte (clasament) | Reglementarea economică Puncte (clasament) | |
| 2021 | 5.96 (51) | 8.03 (101) | 7.63 (57) | 6.42 (88) |
| 2022 | 5.84 (53) | 5.24 (145) | 7.62 (67) | 6.07 (112) |
The Global Innovation Index, elaborat de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale, este unul dintre cele mai importante studii de referință pentru măsurarea performanței țărilor în baza inovării. Republica Moldova s-a plasat pe locul 68 din 133 de țări și economii în clasamentul Indicelui global al inovației 2024, marcând o coborâre de 8 poziții comparativ cu anul 2023, când ocupa locul 60 și o coborâre cu 12 poziții față de 2022.
În clasamentul din 2024, Republica Moldova s-a situat pe locul 80 la sub-indicele intrări de inovații (locul 81 în 2023) și pe locul 57 la sub-indicele ieșiri de inovații (locul 50 în 2023). În ceea ce privește infrastructura, țara a ocupat locul 89 (locul 75 în anul precedent), iar la capitalul uman și cercetare, locul 68 (67 în 2023).
În domeniul creativității, Republica Moldova a ocupat locul 51 (față de locul 42 în 2023). La indicatorul cunoștințe și rezultate tehnologice, țara s-a clasat pe locul 64 (locul 60 în 2023). În ceea ce privește sofisticarea afacerilor, Republica Moldova a ajuns pe locul 105. De asemenea, la categoria instituții, țara a obținut locul 90, față de locul 96 din anul precedent. Totuși, la indicatorul sofisticarea pieței, Republica Moldova s-a plasat pe locul 63 (locul 76 în 2023), reflectând un potențial de dezvoltare în acest domeniu.
Cel mai înalt loc ocupat de Republica Moldova în acest clasament a fost în 2011, când s-a situat pe locul 39.
Global Social Progress Index 2023, este clasamentul internațional careevaluează calitatea vieții și bunăstarea socială a tuturor țărilor de pe glob. În cazul Republicii Moldova dinamica din ultimii 3 ani este următoarea:
2023 – 73,24 puncte – locul 49
2022 – 73,30 puncte– locul 50
2021 – 71,06 puncte – locul 58
Economic Freedom of the World: 2024 Annual Report, elaborat de Fraser Institute din Canada, arată că Republica Moldova a coborât cu 32 de locuri în clasamentul țărilor libere economic. În raportul prezentat anul curent, țara noastră a ajuns pe locul 89, față de locul 57 din clasamentul din 2023.
Cel mai mare regres Republica Moldova l-a înregistrat la capitolele „accesul la finanțe” și „reglementarea pieței forței de muncă și afacerilor”. Este vorba de scăderi cu 44 și, respectiv, 24 de locuri. La capitolul „libertatea comerțului internațional” scăderea este cu 10 locuri, iar la capitolele „Guvernare” și „Sistemul de drept și dreptul la proprietate” regresul este cu două și, respectiv, trei poziții.
Față de raportul din 2023, Republica Moldova a coborât din a doua în penultima grupă a țărilor cu libertate economică.
La sîrșitul lunii septembrie anul curent Fitch Ratings a atribuit Moldovei un rating pe termen lung al emitentului în valută străină (IDR) de „B+” cu o perspectivă stabilă. Evaluarea „B+” a Republicii Moldova reflectă angajamentul față de politicile care au păstrat stabilitatea macroeconomică și financiară după o serie de șocuri potențial destabilizatoare din ultimii ani, datoria guvernamentală scăzută cu un profil de rambursare a datoriei gestionabil, disponibilitatea sprijinului financiar extern și rezerve externe consolidate. Acești factori sunt echilibrați de expunerea ridicată la tensiunile geopolitice din cauza războiului actual din Ucraina vecină, a unui conflict înghețat și a riscului de destabilizare a interferenței externe în politica internă, precum și a unui deficit structural mare de cont curent și a datoriei externe nete ridicate.
Contul curent al Moldovei a rămas în două cifre din 2021 (atingând un vârf de 17,2% din PIB în 2022) din cauza importurilor și prețurilor mai mari de energie. Remitențele, o sursă cheie de schimb valutar, au reprezentat 12,2% din PIB în 2023. Conturile curente ridicate sunt acoperite doar parțial de intrări relativ slabe de investiții străine directe (ISD) sub 3% din PIB, din cauza la care se estimează că va ridica datoria externă netă la un nivel relativ ridicat de 27,2% din PIB în 2024.
În concluzie am putea spune că Republica Moldova se confruntă cu provocări majore în dezvoltarea economică și socială, fiind marcată de un mediu economic caracterizat printr-o libertate limitată, un sistem juridic vulnerabil și un climat antreprenorial descurajator. Birocrația excesivă, lipsa de transparență și problemele legate de corupție împiedică progresul în domeniul afacerilor și inovației. Pentru a-și debloca potențialul de dezvoltare, țara are nevoie de reforme solide care să consolideze statul de drept, să simplifice reglementările și să creeze un cadru mai atractiv și sigur pentru investiții și antreprenoriat.
Lasă un răspuns