LEX-ECON Consulting

Cel mai important program de susținere a dezvoltării sectorului agricol și mecanism de subvenționare a sectorului este Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural (în continuare – FNDAMR), care se aprobă anual în baza Legii bugetului de stat.

Dinamica mijloacelor financiare alocate pentru fondul de subvenționare a agriculturii se prezintă astfel:

• în anul 2020 FNDAMR a constituit 1,2 mlrd. lei, în creștere cu 26,3% față de 2019 (950 mln. lei);
• în anul 2021 FNDAMR a constituit 1,1 mlrd. lei, ulterior majorat până la suma de 1,535 mlrd. lei, fiind în creștere cu 27,9% față de anul 2020;
• în anul 2022 FNDAMR a constituit 1,5 mlrd lei, ceva similar anului 2021;
• în anul 2023 FNDAMR a constituit 1,5 mlrd. lei, care ulterior s-a majorat cu 13,3% însumând în final 1,7 mlrd. lei sau cu 10,7% mai mult decât în anul 2021;
• în anul 2024, FNDAMR constituie 1,6 mlrd. lei, ulterior fiind alocate suplimentar încă 50 mln. Lei sau cu 7% mai mult față anul precedent.

Totodată trebuie de menționat că Republica Moldova s-a confruntat în ultimii ani cu cea mai mare inflație. Astfel, în anii 2020-2024 inflația cumulativă a fost de peste 55%. Pe de altă parte, doar in anul 2022 nivelul inflației a fost de peste 30% anual. Cele mai mari creșteri a prețurilor s-au înregistrat pentru produsele petroliere, piese de schimb si tehnica și echipamentele agricole. Adițional, au crescut și ratele dobânzilor la credite și împrumuturi. Aceste depășind nivelul de 25% anual.

Este necesar de menționat că mijloacele FNDAMR sunt destinate următoarelor direcții:

• acoperirea unor costuri parțiale aferente investițiilor – „plăți postinvestiții”, care dețin u pondere de cca 48% din bugetul total;
• subvenții complementare, cu pondere de cca 28% din bugetul total;
• subvenții în avans pentru implementarea proiectelor, cu pondere de cca 10% din bugetul total;
• forma de subvenționare „plăți directe pentru sectorul zootehnic”, cu pondere de cca 2,2% din bugetul total;
• contribuția statului în Fondul Național al Viei și Vinului, cu pondere de cca 1,2% din bugetul total;
• subvenții în avans pentru finisarea proiectelor start-up, cu pondere de cca 0,2% din bugetul total.

Structura cererilor depuse și acceptate de Agenția Inte3rvenții și Plăți în Agricultură (AIPA) spre finanțare se arată în felul următor:

• în anul 2020 AIPA a recepționat 7448 cereri de acordare a sprijinului financiar;
• în anul 2021 AIPA a recepționat 12759 cereri de acordare a sprijinului, cu 71% mai mult decât anul 2021;
• în anul 2023 AIPA a recepționat 16334 cereri de acordare a sprijinului, cu 28% mai mult decât anul 2022;
• în I semestru al anului 2024, AIPA a examinat și autorizat spre plată 5877 cereri de solicitare a sprijinului financiar, ceea ce reprezintă circa o treime din numărul cererilor de anul trecut.

Pentru anul 2023 ponderea descrescătoare a cererilor finanțate pe direcții este următoarea:

• 4.819 (29,50%) – subvenții complementare pentru acciza la motorina utilizată de către fermieri;
• 3.808 (23,31%) – subvenții complementare;
• 2.639 (16,15%) – subvenții post-investiții;
• 2.201 (13,47%) – cereri de acordare a ajutorului financiar pentru fermierii afectați de consecințele crizelor din anul 2022;
• 1.562 (9,56%) – cereri de acordare a ajutorului umanitar extern (motorină), pentru fermierii afectați de seceta anului 2022;
• 492 (3,01%) – cereri de acordare a plăților directe per cap de animal;
• 473 (2,90%) – cereri de implementare a proiectelor în cadrul Programului LEADER
• 184 (1,13%) – cereri de acordare a plăților directe per kilogram de lapte de vacă;
• 148 (0,91%) – cereri de acordare a subvenției în avans;
• 6 (0,04%) – cereri de acordare a subvenției în avans pentru implementarea proiectelor de îmbunătățiri funciare;
• 2 (0,01%) – cereri de acordare subvențiilor pe etape.

La situația din 1 iulie 20204 suma restantă la plata subvențiilor acceptate în anul 2023 constituia cca 800 mln lei. Adițional, deja se înscriu si cererile fermierilor și agricultorilor din anul 2024.

Intervențiile statului in agricultură prin subvenționare au un impact economic favorabil. Urmare subvențiilor solicitate în anul 2020, a fost posibilă atragerea investițiilor în sectorul agroindustrial și a ramurilor conexe acestui de cca 4,5 mlrd lei, în creștere față de anul 2019 cu 25%. Investițiile efectuate de către solicitanții de subvenții au generat crearea a peste 2.000 locuri noi de muncă.

În anul 2021 valoarea investițiilor atrase a fost similar anului 2020 sau de cca 4,5 mlrd lei, ceea ce a contribuit la crearea a peste 1300 locuri noi de muncă, dintre care 650 locuri de muncă sezoniere. Conform raportului AIPA din 2023 situația investițională este fără schimbări fiind posibilă atragerea investițiilor în sectorul agroindustrial de cca 4,5 mlrd lei.

O analiză a cererilor depuse pentru finanțare și a sumelor autorizate în 2023 raportat la domenii din sectorul agroindustrial, este necesar de menționat următoarele:

1. Din numărul total de dosare autorizate (7.542), cea mai mare pondere de cereri pentru finanțare provin din necesitatea de creditare a producătorilor (4010 dosare sau 53% din numărul total). În continuare vin necesitățile de stimulare a investițiilor pentru procurarea tehnicii și utilajului agricol convențional (1196 dosare sau 16% din numărul total), de stimulare a investiților pentru dezvoltarea infrastructurii post recoltare și procesare (536 dosare sau 7% din numărul total) și stimulare a investițiilor pentru înființarea, modernizarea și defrișarea plantațiilor multianuale, viticole și pomicole (528 dosare sau 7% din numărul total).
2. Pondere de cca 2-3% din numărul total de dosare provin din necesitățile ce țin de stimularea investițiilor pentru procurarea echipamentului de irigare, stimularea investițiilor pentru utilarea și renovarea tehnologică a fermelor zootehnice și stimularea investițiilor pentru procurarea echipamentului No – Till și Mini – Till.
3. Pondere nesemnificativă, sub 1% din dosare, privesc producerea legumelor, fructelor, plantelor aromatice, condimentare și medicinale pe teren protejat, procurarea animalelor de prăsilă și menținerea fondului genetic al acestora, susținerea promovării și dezvoltării agriculturii ecologice și îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii rurale.

În anul 2023 au fost autorizate dosare cu suma totală de 1,132 mlrd lei, iar ce ține de ponderea sumelor autorizate, domeniile s-au situat în felul următor:

1. stimularea investiților pentru dezvoltarea infrastructurii post recoltare și procesare – 303 mln lei sau 27% din suma totală autorizată,
2. Creditarea producătorilor agricoli – 219,5 mln lei sau 19% din suma totală autorizată,
3. Stimularea investițiilor pentru procurarea tehnicii și utilajului agricol convențional – 146 mln lei sau 13% din suma totală autorizată,
4. Stimularea investițiilor pentru înființarea, modernizarea și defrișarea plantațiilor multianuale, viticole și pomicole – 126,5 mln lei sau 11% din suma totală autorizată, 
5. Stimularea investițiilor pentru utilarea și renovarea tehnologică a fermelor zootehnice – 122,5 mln lei sau 11% din suma totală autorizată.

Drept concluzie:

• În ultimii 4 ani programul de stat de susținere a dezvoltării sectorului agricol a beneficiat relativ de aceleași resurse financiare, care datorită inflației galopante în termini reali s-a înjumătățit.  Chiar dacă nominal au fost creșteri de 7-10%, inflația cumulativă de peste 50% din ultimii 4 ani a contribuit la contractarea reală a bugetului. Lipsa resurselor financiare bugetare, cheltuielile bugetare orientate spre alte sectoare mai sensibile, decât agricultura, condițiile climaterice, multiplele crize economice, energetice, financiare, etc. au generat probleme sistemice pentru agricultorii și fermierii din țară, începând cu anul 2022.    
• Peste jumătate de solicitanți de suport țin de susținerea creditărilor. Acest fapt, indirect contribuie la multiplicarea efectelor economice si investiționale în agricultură. Cu toate aceste,  pe termen mediu acest fapt aduce o valoare investițională mai mica din cauza că sursele financiare atrase din sistemul bancar sunt relative scumpe.
• Programul de subvenționare a agriculturii nu a rezolvat o problema esențială – accesul la finanțare. Prin urmare, ponderea mare a cererilor în agricultură, expunerea excesivă a fermierilor si agricultorilor față de sectorul bancar și non-bancar, probleme in restructurarea creditelor si împrumuturilor arata vulnerabilitatea acestui sector  și necesitatea unei reinginerii a întregului program de stat de subvenționare.

• Ciclul primar din procesul agricol, cum este creșterea legumelor și fructelor, procurarea animalelor, este susținut foarte slab, cu un buget de sub 1% din totalul alocat. O astfel de subfinanțare a ciclului primar, unde nu se investește în asigurarea unei baze stabile de materiei prime autohtone, nu poate contribui la o dezvoltare durabilă și calitativă al întregului sector și la creșterea cotei produselor agricole autohtone în consumul intern.