LEX-ECON Consulting

La sfârșitul anului 2023 autoritățile cu mare fast au prezentat și lansat reforma asistenței sociale “Restart”, elaborată pentru eficientizarea politicilor sociale promovate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și implementate de Agenția Națională Asistență Socială și structurile teritoriale de asistență socială.

Este de menționat că pe fundalul crizelor pe care țara noastră le parcurge, în ultimii ani ponderea cheltuielilor pentru protecție socială a crescut în structura Bugetului Public Național de la aproximativ 36% în 2021 la aproximativ 39% în 2023, această creștere s-a datorat exclusiv compensațiilor pentru creșterea prețurilor la energie, asigurate din Fondul de Reducere a Vulnerabilității Energetice, care pe viitor vor fi eliminate. 

În pofida faptului că asistența socială reprezintă un domeniu prioritar de intervenție al statului, sistemul de asistență socială traversează o perioadă de stagnare și lipsă de viziune. Dispunând de resurse limitate, guvernanța sistemului asistenței sociale trebuie îmbunătățită pentru a spori accesul populației la prestații și servicii sociale de calitate și repartizarea acestora corect si direcționat oamenilor vulnerabili.

Pe de altă parte, trebuie să menționăm că rata sărăciei absolute în Republica Moldova este în continuă creștere și a ajuns la nivel de 24,5%, din care doar 2,8% din populație beneficiază de ajutor social și doar 11,7% de ajutor pentru perioada rece a anului. Mai mult ca atât, se păstrează discrepanțele între unitățile administrativ-teritoriale.

Sistemul național de asistență socială se confruntă cu numeroase provocări ce afectează accesul cetățenilor la serviciile și ajutoarele sociale. Printre acestea, identificarea eficientă a persoanelor eligibile pentru beneficii sociale reprezintă o problemă fundamentală. Autoritățile locale, deși implicate în această misiune, se confruntă cu resurse limitate și capacitate redusă de a satisface nevoile comunității.

Suprapunerea atribuțiilor și confuzia în interpretarea cadrului legal reprezintă alte aspecte ce complică funcționarea sistemului de asistență socială. În contextul procesului de descentralizare, delimitarea clară a competențelor între diferitele niveluri de autoritate publică devine esențială pentru evitarea întârzierilor și a neînțelegerilor.

Pe lângă acestea, gestionarea limitată a resurselor financiare și lipsa unei strategii coerente în dezvoltarea resurselor umane din sectorul asistenței sociale agravează situația. Este evidentă necesitatea unei abordări integrate și orientate către soluții sustenabile pentru a asigura un acces adecvat al populației la serviciile sociale esențiale. Lipsa unui sistem integrat de management al informațiilor, care să faciliteze colectarea, stocarea și utilizarea eficientă a datelor relevante în domeniul asistenței sociale.

Astfel, elementele de bază ale reformei asistenței sociale “Restart” se poate de sistematizat la următoarele acțiuni de bază: 

• crearea un sistem de asistență socială deconcentrat prin intermediul agențiilor teritoriale de asistență socială. În această nouă structură, responsabilitățile în domeniul asistenței sociale vor fi atribuite agențiilor teritoriale de asistență socială ATAS, formate din 9 unități, care vor formula politici în domeniu și vor monitoriza implementarea acestora, împreună cu direcțiile raionale/municipale, responsabile de punerea în aplicare a politicilor naționale în domeniul asistenței sociale și de dezvoltarea serviciilor sociale comunitare și specializate. Prin urmare, autoritățile publice locale de nivel II vor putea contracta servicii sociale de la ATAS și Agenția Națională de Asigurări Sociale, în timp ce autoritățile publice locale de nivel I vor continua să dezvolte servicii sociale primare și specializate;
  • îmbunătățirea mecanismelor de finanțare a asistenței sociale și redefinirea rolului fondurilor sociale, optimizarea alocării resurselor financiare și redefinirea modului în care acestea sunt utilizate, pentru sprijinul comunităților vulnerabile;
  • revizuirea clasificării serviciilor sociale pentru a asigura o structură mai coerentă și eficientă, adaptată nevoilor actuale ale beneficiarilor;
  • reformatarea managementului calității serviciilor prestate si implementarea practicilor internaționale de management a proceselor pentru a asigura furnizarea unor servicii sociale de înaltă calitate;
  • majorarea claselor de salarizare și instaurarea unui cadru de management al performanței, măsuri ce vizează stimularea și evaluarea adecvată a angajaților în vederea îmbunătățirii serviciilor oferite;
  • digitalizarea sistemului de asistență social si implementarea tehnologiilor informatice și a soluțiilor digitale pentru optimizarea și eficientizarea proceselor din cadrul acestui sistem.

În esență, primele rezultate ale reformei menționate a fost decapitarea conducătorilor structurilor teritoriale de asistență socială, reorganizarea acestora a provocat crize de lucrători la nivelul autorităților publice locale și subfinanțarea acestora. Este de notat că peste 80% din foștii conducători ai structurilor teritoriale de asistență socială nu se regăsesc în acest sistem. Pe de altă parte, se observă încărcarea cu cheltuieli a autorităților publice locale, in special mun. Chișinău și UTA Gagauzia fără acoperire financiară suficientă din contul bugetelor de stat. Problema de bază fiind efectul in lanț care provoacă această reformă va condiționa paralizarea întregului sistem de asistență socială și pierderea oamenilor calificați din domeniu.

Este paradoxal că abordări similare de reformare a structurilor desconcentrate in teritoriu au fost și in alte domenii: sănătatea publică, agricultură, învățământ etc., care de asemenea înregistrează eșecuri datorită faptului că interesele politice ale guvernării prevalează asupra intereselor și așteptărilor economice și sociale ale populației și a fiecărui cetățean in parte. 

Echipa Lex-Econ Consulting