Inflația galopantă și accelerată poate provoca mai multe riscuri pentru economia Moldovei, având un impact semnificativ asupra stabilității economice, sociale și financiare. Iată câteva dintre riscurile specifice:
Scăderea puterii de cumpărare a populației. Inflația crește prețurile bunurilor și serviciilor, ceea ce face ca oamenii să poată cumpăra mai puțin cu aceeași sumă de bani. Aceasta poate afecta în mod deosebit gospodăriile cu venituri mici sau fixe, în special cei din zona rurală, care nu pot să facă față creșterii costurilor vieții.
Instabilitatea economiei interne. Inflația duce la o volatilitate mai mare pe piețele financiare, provocând incertitudine economică. Investitorii devin reticenți, iar acest lucru ar putea reduce investițiile interne și externe, afectând creșterea economică pe termen lung. Rezultatele anilor precedenți demonstrează retragerea investitorilor străini de pe piața Moldovei și reducerea investițiilor străine cu peste 40%;
Creșterea costurilor pentru afaceri. Pe măsură ce costurile pentru materii prime, energie și salarii cresc, afaceri din diverse sectoare se confruntă cu margini de profit mai mici. Aceasta duce la o reducere a producției sau chiar la falimente, ceea ce ar afecta și mai mult economia.
Dificultăți în gestionarea datoriei externe. Moldova are o expunere exagerată externă și internă prin credite și împrumuturi. La finele anului 2025 se estimează o datorie de stat de peste 136 mlrd lei, din care cca 60% constituie datoria de stat externă. Costul de deservire a datorie de stat este de cca 5 mlrd lei anual. Creșterea inflației face ca plata acestora să devină mai costisitoare. Astfel, inflația va duce la o presiune suplimentară asupra bugetului național și a stabilității financiare. Primele semnale deja se observă pe piața valorilor mobiliare de stat, care în luna ianuarie curent a majorat dobânzile pentru mijloacele financiare atrase din sistemul bancar național cu cca 2 puncte procentuale însumând în jur de 7% anual.
Creșterea ratei dobânzii la credite. Banca Națională a Moldovei răspunde inflației prin majorarea dobânzilor, ceea ce ar crește costurile creditelor pentru consumatori și afaceri. Acest lucru poate reduce consumul și investițiile, având efecte negative asupra economiei. O primă decizie în acest sens deja a fost luată de BNM în luna ianuarie 2025 prin creșterea ratei dobânzilor până la 5,6%. În cazul în care inflația nu se va tempera o decizie suplimentară a BNM de majorare a dobânzilor poate urma.
Inechități sociale mai mari. Inflația nu afectează în mod egal toate segmentele populației. Persoanele cu venituri fixe sau reduse vor simți o presiune mai mare asupra bugetului lor, în timp ce cei cu venituri mai mari sau cei care pot ajusta prețurile (de exemplu, antreprenorii) vor face față mai ușor acestei creșteri a costurilor. Astfel, inflația poate adânci inechitățile sociale și crește sărăcia. Deja este cert că acele creșteri salariale de 10 sau 15% pentru unele categorii de persoane și indexarea de 6% a pensiilor din anul 2025 sunt insuficiente. În termeni reali veniturile populației fiind în descreștere, iar nivelul sărăciei absolute atingând nivele îngrijorătoare de cca 40%.
Scăderea încrederii consumatorilor. O inflație ridicată creează incertitudine în rândul consumatorilor, care ar putea deveni mai precauți în privința cheltuielilor. Aceasta reduce cererea de consum, afectând în mod negativ economia și subminând creșterea economică și veniturile bugetului de stat, care si așa planifică un deficit de peste 14 mlrd lei sau peste 4% din PIB în anul 2025.
Cu toate acestea, in perioada anilor 2020-2024 Republica Moldova s-a confruntat cu cele mai multe provocări și crize, ceea ce a provocat inflație galopantă și măsuri de constrângere a acesteia de ordin monetar, fiscal și comercial.
Evoluția inflației pentru anii 2019-2024 (%)
Conform datelor Băncii Naționale a Moldovei, rata anuală a inflației în anul 2024 a fost de cca 7%, iar cea medie lunară de cca 4,7%. Inflația lunară pentru anul 2024 se prezintă astfel:
Evoluția ratei inflației în anul 2024
| Ian | Feb | Mar | Apr | Mai | Iun | Iul | Aug | Sept | Oct | Noi | Dec |
| 4,55% | 4,31% | 3,94% | 3,51% | 3,28% | 3,76% | 4,8% | 5,1% | 5,2% | 5,27% | 5,43% | 6,97% |
In anul 2024 inflația a început să manifeste tendințe de crește începând cu luna iunie, astfel ca în ultimul trimestru această să atingă cca 7%. Ultimele prognoze ale BNM arată că pentru anul 2025 se prognozează o inflație de peste 10%. Accelerarea inflației in anul 2024 ține de criza ofertei din domeniul agriculturii cauzată de secetă, creșterea tarifelor la resursele energetice și a prețurilor la produsele alimentare de prima necesitate.
Totodată, Biroul Național de Statistică informează că pe parcursul anului 2024 prețurile medii de consum s-au majorat cu peste 7% față de anul 2023.
Începând cu luna decembrie 2024 se atestă o accelerare considerabilă a creșterii prețurilor la produsele de bază. Se atestă majorarea prețurilor la următoarele grupuri de mărfuri: produsele alimentare – cu 0,6%, după cum urmează: ouă de găină – cu 4,4%; legume – cu 2,6%; ulei vegetal – cu 2,5%; lapte și produse lactate – cu 0,5%, etc.; bunurile nealimentare – cu 0,2%, după cum urmează: medicamente – cu 0,5%; combustibili și carburanți – cu 0,4% (inclusiv la gaz lichefiat – cu 1,2%, motorină – cu 0,7% și benzină – cu 0,1%); confecții – cu 0,3%, etc.; servicii prestate populației – cu 3%, după cum urmează: servicii comunale – cu 3% (mai accentuat s-au majorat tarifele reglementate pentru serviciile de furnizare a gazelor naturale – cu 27,6%)
In anul 2024 cele mai sensibile creșteri ale prețurilor au fost la următoarele categorii de produse de mărfuri și servicii: produsele alimentare – cu 7,2%, după cum urmează: ouă de găină – cu 17%; legume – cu 29%; ulei vegetal – cu 5%; lapte și produse lactate – cu 3,5%; Carne – 1%, etc.; bunurile nealimentare – cu 4,5%, după cum urmează: medicamente – cu 8,1%; încălțăminte – 7,1%; confecții – 5,6%; material de construcții – 4%, etc.; servicii prestate populației – cu 10,5%, după cum urmează: servicii comunale – cu 14% (apă potabilă și canalizare – 15,5%, gaze natural – 27,6%, încălzirea centralizată – 18,2%); servicii medicale – 23%; alimentația publică – 7%, etc.
În anul 2024 cel mai mare impact asupra indicele prețurilor de consum l-au avut serviciile publice care s-au majorat cu +10,5% față de anul 2023. Astfel, creșterea serviciilor publice din anul trecut s-a datorat ridicării de prețuri la servicii locativ-comunale, în special la gaze naturale (+27,5%), fiind urmate de servicii de transport (+12,3%), de sănătate publică (+14,4%) și alimentație publică (+7,3%).
Gradul de influență asupra creșterii/descreșterii IPC în decembrie 2024,
luna precedentă=100 (%) – sursa: BNS
În ceea ce privește evoluția prețurilor in perioada anilor 2019-2024 se atestă cele mai mari creșteri la produsele alimentare de peste 75%, la produsele nealimentare de peste 46% și la servicii de peste 72% comparativ cu cele din anul 2019. Pentru unele categorii de produse sensibile pentru păturile sociale vulnerabile, s-au înregistrat majorări de prețuri mai mari decât media pe grup. Cele mai mari creșteri fiind înregistrate la legume și fructe, carne și produse din carne, chiar si pentru produsele lactate, in pofida faptului că adaosurile comerciale ale acestora sunt reglementate de stat.
Evoluția IPC pentru anii 2019-2024 (%)
| 2019 | 2020 | 2021 | 2022 | 2023 | 2024 | |
| Indicele preturilor de consum (IPC) | 107,54 | 100,39 | 113,94 | 130,24 | 104,20 | 106,97 |
| Mărfuri alimentare | 112,37 | 101,66 | 117,46 | 131,80 | 104,62 | 107,17 |
| Mărfuri nealimentare | 105,16 | 99,51 | 112,06 | 119,94 | 104,61 | 104,55 |
| Servicii | 103,51 | 99,70 | 111,59 | 143,97 | 102,52 | 110,53 |
Mai mult decât atât, în această perioadă au fost aprobate și aplicate cele mai mari prețuri la resursele energetice. Astfel, pentru anii 2022-2023 prețul pentru gazele naturale s-a majorat de la 4,84 lei/m3 la peste 30 lei/m3 sau in creștere de peste 6 ori; prețurile la energia electrică de la 1,5 lei/kwh la peste 4,5 lei/kWh sau de peste 3 ori, la energia termică și alte resurse energetice de peste 2 ori.
Pentru anul 2025 BNM estimează că rata anuală maximă a inflației va depăși pragul critic de 10%. Cauza creșterii fiind achizițiile scumpe ale resurselor energetice, fapt ce va provoca scumpiri în lanț pe toate sectoarele economiei. Alte riscuri inflaționiste colaterale se numără intensificarea tensiunilor din Ucraina, creșterea cotațiilor europene la gazele naturale, creșterea salariilor în sectorul bugetar, incertitudinea în privința finanțării externe, politica monetară a SUA și UE și mecanismul de compensare a cheltuielilor la resursele energetice, de rând cu deficitul mare din bugetul de stat pentru 2025.
Pentru a contracara riscurile inflaționiste, autoritățile moldovene ar putea adopta politici monetare și fiscale adecvate, cum ar fi majorarea dobânzilor sau controlul cheltuielilor guvernamentale. Totuși, provocările legate de inflație sunt complexe și necesită un echilibru între susținerea economiei și menținerea stabilității prețurilor.
Lasă un răspuns