LEX-ECON Consulting

În anul 2016 Guvernul prin hotărârea sa nr.585 a instituit Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională, care, utilizând resursele administrative, urma să devină un suport real pentru investitorii străini ce intenționau sau realizau proiecte investiționale de anvergură și cu un impact considerabil la nivel național. Din aceste considerente, s-a decis ca acest consiliu să fie condus de Prim-ministru cu participarea factorilor de deciziei de la toate instituțiile guvernamentale, care conform competențelor funcționale interacționează și reglementează prin instrumente de politici activitatea investițională și antreprenorială din țară.

Astfel, prin Hotărârea Guvernului nr.274 din 29.05.2019 se aduc clarificările de rigoare noțiunii de „proiecte investiționale de importanță națională”. Deci, Consiliul consideră proiectele investiționale strategice care întrunesc cel puțin 3 din următoarele condiții:

1. să asigure soluționarea sarcinilor strategice, ca fiind primordiale pentru stat, economia națională și populație;
2. să prevadă un volum de investiții nu mai puțin de 1 mil. dolari SUA;
3. să prevadă crearea unui număr semnificativ de locuri noi de muncă;
4. să realizeze un proiect nou sau inedit pentru Republica Moldova;
5. să utilizeze tehnologii şi echipamente inovatoare;
6. să asigure producerea mărfurilor/serviciilor orientate spre export sau de substituire a mărfurilor de import;
7. să aibă un efect multiplicator;
8. să asigure dezvoltarea concurenței pe piața internă sau sporirea competitivității mărfurilor moldovenești pe piața externă;
9. să asigure atragerea investițiilor în economia națională sau să contribuie la exportul produselor moldovenești;
10. să prevadă eficiență energetică, prelucrarea deșeurilor sau reducerea poluării mediului.

Un avantaj adițional vor avea proiectele investiționale realizate în cadrul contractelor de parteneriat public-privat sau în cadrul altor contracte directe cu autoritățile publice centrale și/sau locale.

În anul 2022, întru realizarea Legii nr.174/2021 privind mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului, Guvernul a introdus un șir de reglementări și cerințe speciale suplimentare. Astfel, orice investitor potențial, anterior efectuării activităților investiționale în domeniile de importanță pentru securitatea statului, este obligat să obțină de la Consiliu o aprobare prealabilă a investițiilor preconizate. Cu alte cuvinte, se introduce un act permisiv suplimentar, care contravine cu obiectivele strategice și declarațiile Guvernului de promovare și protejare a investițiilor și liberalizarea accesului pe piața internă.

Conform Legii menționate, domeniile de importanță pentru securitatea statului sunt următoarele:

a) activitatea în domeniul hidrometeorologic și geofizic;

b) gestionarea deșeurilor radioactive;

c) exploatarea infrastructurii din domeniile energiei, transporturilor, apei și canalizării, din domeniul aerospațial, al apărării, electoral;

d) exploatarea tehnologiilor inteligenței artificiale, ale roboticii, semiconductorilor, securității cibernetice, a tehnologiilor aerospațiale, a tehnologiilor din domeniul apărării, a tehnologiilor cuantice și nucleare, a nanotehnologiilor și a biotehnologiilor;

e) producerea mijloacelor de protecție criptografică a informației;

f) producerea și achiziționarea în scop de comercializare a mijloacelor de protejare a informațiilor atribuite la secret de stat;

g) producerea de materiale explozive pentru uz industrial și activitățile pentru distribuirea acestora;

h) activitățile destinate securității aeronautice;

i) proiectarea, producția, întreținerea și operarea aeronavelor, inclusiv a aeronavelor fără pilot la bord, precum și a componentelor pentru acestea;

j) proiectarea, producția, întreținerea și operarea sistemelor și componentelor utilizate în managementul traficului aerian și furnizarea serviciilor de navigație aeriană;

k) proiectarea, întreținerea și operarea aerodromurilor și a heliporturilor, inclusiv a echipamentelor cu impact asupra siguranței utilizate pe acestea;

l) gestionarea aeroporturilor, a autogărilor, a traficului feroviar, a căilor navigabile interne, a porturilor și cheiurilor pentru traficul navigabil;

m) emisiile de televiziune/serviciile audiovizuale;

n) furnizarea de reţele şi/sau servicii de comunicații electronice mobile sau fixe;

o) furnizarea de servicii în porturile naționale;

p) studiul geologic al resurselor subsolului și/sau explorarea zăcămintelor de substanțe naturale utile;

q) producerea, exportul, reexportul, importul armamentelor, al munițiilor și al echipamentelor militare; produsele, tehnologiile şi serviciile care pot fi utilizate la fabricarea şi folosirea de arme nucleare, chimice, biologice şi de rachete;

r) administrarea registrelor publice ale statului, securitatea informațională.

Analizând activitatea Consiliului dat, se poate de constatat că începând cu anul 2022 subiectul central al ședințelor acestuia nu s-au axat pe proiecte investiționale noi spre implementare, strategii și instrumente de promovare și atragere a investițiilor străine sau autohtone etc., dar contrar misiunii și obiectivelor sale au examinat unele investiții anterioare și au decis sistarea licențelor de activitate pentru un șir de canale TV, clasificate drept proiecte investiționale în domenii de importanță pentru securitatea statului.

Astfel, conform proceselor verbale ale ședințelor Consiliului din decembrie 2023, martie 2024,  aprilie 2024, iulie 2024, august 2024, septembrie 2024 și noiembrie 2024 au fost examinate activitatea companiilor existente în domeniul media, energetic, telecomunicații, aviatice, construcții, etc. prin prisma mecanismului de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului și, într-un final, sistarea activității majorității pe piața Moldovei.    

În anii 2022-2025 prin acțiunile sale, Consiliul și-a distorsionat rolul, funcțiile și atribuțiile sale precum prevede cadrul juridic în vigoare, dar și intențiile inițiale care au stat la baza creării acestuia. Mai mult ca atât, în pofida faptului că Moldova înregistrează cel mai jos nivel istoric în atragerea investițiilor străine în economia națională (-40%), în perioada indicată nu s-au identificat, asistat și promovat nici un proiect investițional de importanță strategică pentru țară; nu s-au propus instrumente și politici economice, fiscale, comerciale sau vamale pentru facilitarea și dezvoltarea  mediului antreprenorial şi susținerea inițiativelor de afaceri. Toate deciziile au avut un caracter autoritar și tendențios de restricționare sau limitare a accesului pe piață, indiferent de motivele obiective și subiective aflate la bază. Drept rezultat s-au afectat interesele economice ale mai multor companii care activau pe teritoriul țării, ceea ce a înrăutățit imaginea generală a țării pe plan extern și a climatului său investițional. Or, acest fapt nicicum nu poate încuraja atragerea de investiții interne și externe strategice pentru economia națională. Un mediu de reglementare excesiv și sporadic, instabilitatea și imprevizibilitatea cadrului normativ descurajează investitorii locali si străini în lansarea și implementarea proiectelor majore și cu impact economic și social pentru țara noastră. Datele statistice sunt cel mai elocvent exemplu și convingător argument. Exodul forței de muncă, a capitalului și companiilor locale și internaționale de pe piața autohtonă ia turații și prezintă un risc iminent pentru viitorul de mai departe a țării.  Astfel, doar în anul 2024 numărul persoanelor angajate în economia națională s-a redus cu peste 33 mii persoane sau de la 887 mii persoane la 854 mii persoane, în lipsa de investiții și modernizări ai factorilor de producție.

Republica Moldova pierde din atractivitate sa investițională, iar ofertele de țară sunt net inferioare altor oferte din regiune, ceea ce determină migrarea capitalului și businessului în alte jurisdicții.

Suplimentar, este de notat că eficiența Consiliului se determină în baza următorilor factori: transparența proceselor și reglementări clare, precum și alți factori, cum ar fi:

• numărul și valoarea proiectelor aprobate: o măsură directă a eficienței este cuantificarea proiectelor care au fost inițiate și completate cu succes;
• impactul economic: evaluarea contribuției acestor proiecte la crearea de locuri de muncă, atragerea de investiții externe și stimularea dezvoltării regionale.
• rapiditatea procesului de aprobat: timpul necesar de la propunerea unui proiect până la aprobatul final poate influența atractivitatea și implementarea acestuia.
• colaborarea interinstituțională: eficiența în care Consiliul reușește să colaboreze cu alte instituții guvernamentale și private pentru a facilita proiectele.
• satisfacția stakeholderilor: feedback-ul din partea investitorilor, autorităților locale și altor părți interesate poate oferi o idee despre eficiența și transparența procesului.

În final, constatăm că Consiliul nu și-a exercitat rolul său în atragerea și aprobarea proiectelor investiționale de importanța națională. Acesta a devenim un instrument (bâtă) politic de control, filtru cu reglementare excesivă față de actualii investitori, în special din domeniul media. De facto, prin deciziile și acțiunile sale, acest Consiliu a substituit instituțiile de reglementare și control sectoriale, ceea ce nu are nimic în comun cu atragerea investițiilor, creștere economică, crearea noilor locuri de muncă, etc.

Totuși, mediul de afacere din țară este în așteptarea unui set de politici și instrumente economice, comerciale, vamale și fiscal, care ar stimula plasarea investițiilor în Moldova și ar asigura un nivel adecvat de protecție al acestora, având în vedere vulnerabilitatea sistemului judecătoresc și de apărarea a proprietății private, precum și riscurile regionale si de țară.