Complexul Portuar Giurgiulești este un nod logistic strategic situat în sudul Republicii Moldova, pe sectorul maritim al fluviului Dunărea și pe râul Prut. Acesta include două componente principale:
- Portul Internațional Liber Giurgiulești (PILG) și
- Portul de Mărfuri și Pasageri Giurgiulești (PPMG)
PILG este operat de compania „Danube Logistics” SRL, care este în proprietatea BERD și include mai multe terminale specializate, cum ar fi cele pentru produse petroliere, cereale, uleiuri vegetale, mărfuri generale și containere. Cele mai principale caracteristici ale acestuia sunt:
- Poziționare strategică: este amplasat la granița cu România și Ucraina, beneficiind de conexiuni cu statele din bazinul Dunării și acces la Marea Neagră.
- Infrastructură modernă: dispune de terminale specializate pentru produse petroliere, cereale, containere, uleiuri vegetale, mărfuri în vrac și mărfuri generale.
- Transport trimodal: oferă conexiuni eficiente între transportul fluvial, maritim și terestru, inclusiv cale ferată cu ecartament european și rusesc.
- Regim fiscal și vamal unic: beneficiază de facilități fiscale și vamale, ceea ce îl face atractiv pentru investitori și operatori economici.
Terminalul de Produse Petroliere are o dană cu adâncimea minimă de 7 metri, asigură descărcare/încărcare simultană a 3 tipuri de produse petroliere, are opt rezervoare cu o capacitate totală de depozitare de 63 600 metri cubi, instalaţie de încărcare a autocisternelor și un terminal feroviar cu ecartament combinat.
Terminalul de Containere și Mărfuri Generale are spaţiu de depozitare deschis de 20 000 metri pătraţi, conexiune feroviară direct, 48 prize pentru containere frigorifice, macara portuară mobilă, stivuitor cu braţ de macara extensiv, două stivuitoare frontale, iar adâncimea minimă a apei este de 5 metri.
Terminalul de Mărfuri în Vrac are o suprafaţă de 3 hectare și este utilizat în mare parte pentru transbordarea agregatelor de carieră, de pe barje fluviale direct în camioane sau vagoane feroviare.
Terminalul de Uleiuri Vegetale are o dană cu o adâncime minimă de 7 metri, capacitate de depozitare – 6 000 tone metrice și capacitatea de încărcare de până la 250 tone metrice/oră.
Terminalul de Produse Cerealiere are o dană pe fluviul Prut cu o adâncime de 5 metri, o dană pe fluviul Dunărea cu o adâncime minimă de 7 metri în proces de construcţie, depozitare de 50 000 capacitatea totală de tone metrice și viteză de încărcare de până la 200 tone metrice/oră.
BERD a sprijinit construcția și operarea Portului Internațional Liber Giurgiulești încă din 1995, iar din 2021 a devenit proprietara conglomeratului Danube Logistics SRL, care este unicul operator al portului moldovean. PILG gestionează peste 70% din comerțul de import și export realizat pe cale navigabilă în Republica Moldova, contribuind semnificativ la economia națională. De asemenea, portul joacă un rol important în lanțurile de aprovizionare regionale și este bine poziționat pentru a sprijini reconstrucția economică a Ucrainei.
Banca a anunțat pe 14 aprilie curent, că este în căutarea unui investitor strategic, gata să investească pe termen lung în singurul port maritim din R. Moldova, menționând că procesul este în deplină coordonare cu Guvernul R. Moldova. În vara anului trecut, Guvernul României și-a exprimat interesul în achiziția portului moldovean, iar printr-o decizie din 28 august 2024, Guvernul de la București a dat undă verde începerii unor negocieri cu BERD pentru cumpărarea portului.
Vom menționa că în 2024, Portul Internațional Liber Giurgiulești a continuat să joace un rol esențial în comerțul internațional al Republicii Moldova, consolidându-și poziția ca principal hub logistic al țării. Volumul mărfurilor manipulate la importuri a fost aproximativ 1,8 milioane de tone de mărfuri, incluzând produse petroliere, cereale, containere și mărfuri generale; la exporturi aproximativ 1,2 milioane de tone, Moldova utilizând portul pentru a expedia produse agricole și bunuri industriale către piețele externe. Astfel, transportul maritime a crescut cu 15% față de 2023, datorită conexiunilor cu Marea Neagră. Principale mărfuri tranzitate au fost produse petroliere, reprezentând 45% din totalul importurilor, cereale: 30% din exporturi și mărfuri generale și containere cu o creștere de 10% față de anul anterior.
PPMG este administrat de stat prin intermediul întreprinderii de stat „Portul Fluvial Ungheni” și servește atât transportului fluvial, cât și celui maritim. Acesta este un port multifuncțional fluvio-maritim cu acces la sectorul maritim al Dunării, având ieșire la Marea Neagră prin Canalul Sulina (RO) și prin canalul Bîstroe (UA), care activează după modelul porturilor de dimensiuni mici, operând cu toate tipurile de mărfuri uscate.
Pentru dezvoltarea acestuia, Guvernul de la Chișinău a aprobat decizii de extindere din contul unui teren de circa 61 de hectare de pe malul râului Prut. În acest scop, la propunerea Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), va fi la instituită Comisia de cercetare prealabilă pentru declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de extindere a Portului de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești. La baza deciziei date este faptul că PPMG deține doar un chei cu lungimea de 128 de metri, la vărsarea râului Prut în Dunăre, iar lărgirea acestuia este limitată de podurile transfrontaliere (feroviar și auto) din imediata apropiere. O altă problemă este capacitatea limitată a spațiilor de stocare (depozitare) a mărfurilor de import/export/tranzit, ori PPMG are o suprafață de doar jumătate de hectar, fapt ce nu permite stocarea mărfurilor în port.
Cu toate acestea, în ultimii patru ani portul statului a majorat mai mult de trei ori volumul mărfurilor transbordate: de la 256.400 tone în anul 2020 la circa 800.000 tone de mărfuri în anul 2024. Totodată, deja de mai mulți ani se încearcă extinderea capacităților portului, dar e blocată de lipsa spațiilor. În consecință, Comisia de cercetare prealabilă urmează să analizeze necesitatea exproprierii, integral sau parțial, a unui teren de peste 61 de hectare de-a lungul malului râului Prut, aflat în proprietatea întreprinderii MoldSilva.
În continuare, vom nota că infrastructura portuară este una strategică pentru stat, de aceea dezvoltarea acestuia este în conformitate cu interesele de dezvoltare economică durabilă și de creștere a capacităților portuare. Dezvoltarea infrastructurii portuare va atrage fluxuri mai mari de mărfuri și investiții, ceea ce va crea noi oportunități pentru agenții economici, care operează în zona danubo-pontică. Suplimentar, vom nota că este imperativă prezența statului în cadrul PPMG, or înstrăinarea totală a întregii infrastructuri portuare în zona data poate avea repercursiuni strategice negative pentru Moldova.
Chiar și privind PILG, unde s-au concesionat servicii de operare către privat, o eventuală vânzare a infrastructurii portuare comportă riscuri semnificative, care ar putea afecta economia țării, securitatea națională și poziția geopolitică. Riscurile cheie includ:
1. Pierderea unui activ strategic: Portul Giurgiulești este singura ieșire a Moldovei către căile navigabile internaționale prin Dunăre, ceea ce îl face un centru logistic cheie pentru exporturi și importuri, în special de cereale și produse petroliere. Vânzarea portului ar putea priva țara de controlul asupra acestui activ, reducând independența economică. Portul are și importanță regională, or pierderea controlului ar putea limita capacitatea Moldovei de a beneficia de fluxurile de tranzit, care în ultimii ani au crescut de trei ori.
2. Consecințe economico-financiare: transferul controlului către un proprietar străin ar putea reduce veniturile fiscale și investițiile în infrastructura locală. Suplimentar, acest fapt ar determina dependența de porturile externe: cum ar fi cele din România (Constanța, Galați) sau Ucraina (Reni), ceea ce va crește costurile de transport pentru exportatorii și importatorii moldoveni.
3. Riscuri geopolitice: negocierile pentru vânzarea portului către României ridică temeri că Moldova ar putea pierde suveranitatea asupra facilității cheie. În zona portuară ar putea intra în vigoare legile românești, sporind influența economică a Bucureștiului. România ar putea deveni monopol în manipularea mărfurilor în Delta Dunării, slăbind pozițiile Moldovei și Ucrainei în comerțul regional. Suplimentar, pe fundalul războiului din Ucraina crește riscul de lovituri cu rachete sau alte amenințări militare dacă portul rămâne fără controlul statului și este utilizat pentru transportul de provizii militare.
4. Securitatea națională: Portul este situat în apropierea granițelor cu România și Ucraina, ceea ce îl face important din punct de vedere strategic pentru controlul fluxurilor transfrontaliere. Transferul controlului către un stat sau o companie străină poate crea amenințări sub formă de contrabandă, comerț ilegal sau alte riscuri. În 2024 au apărut rapoarte despre nave din porturile rusești care fac escală la Giurgiulești cu „marfă necunoscută”, ridicând suspiciuni și evidențiind vulnerabilitatea portului la o supraveghere guvernamentală slabă.
5. Limitări ale infrastructurii: Portul are un fairway îngust și o capacitate limitată. O vânzare fără garanții de modernizare ar putea perpetua aceste probleme, reducând competitivitatea portului. Dacă noul proprietar nu investește în dezvoltare (de exemplu, în legături feroviare sau în facilități de transbordare), Moldova va pierde potențialul de creștere a exporturilor.
6. Riscuri pentru agricultură: Portul este critic pentru exportul de cereale moldovenești. Transferul controlului ar putea duce la tarife mai mari sau la un tratament prioritar pentru mărfurile străine (cum ar fi ucrainene), ceea ce ar dăuna fermierilor locali. În concluzie vom menționa că vânzarea portului Giurgiulești implică riscuri de pierdere a independenței economice, influență externă sporită (în special a României sau Ucrainei), pierderi financiare și amenințări la adresa securității naționale. Pentru a minimiza riscurile, Moldova trebuie să asigure transparența tranzacției, să mențină controlul statului asupra funcțiilor cheie ale portului și să garanteze investițiile în dezvoltarea acestuia. Fără aceste măsuri, țara poate pierde un activ strategic, care va avea consecințe negative pe termen lung.
Lasă un răspuns