LEX-ECON Consulting

Recent, Guvernul Republicii Moldova a aprobat Agenda de Reforme a Planului de Creștere pentru anii 2025-2027, un document ce conține 56 de „reforme” și 153 de măsuri, structurate în  7 piloni esențiali, având drept scop accelerarea integrării europene, creșterea competitivității economice și îmbunătățirea calității vieții populației. După cum este menționat în comunicatul oficial al Ministerului Economiei și Digitalizării, prin implementarea Planului de Creștere, Republica Moldova își propune să dezvolte un model economic bazat pe valoare adăugată ridicată, productivitate crescută, tehnologie și inovație. Chiar daca acest document de viziune strategică are o structură și conținut diferit de cerințele normelor legale naționale și fără o legătură conceptuală cu documentele de viziune strategică de lungă durată și strategiile sectoriale, totuși reprezintă o cerință esențială pentru Comisia Europeană la debursarea creditului de cca 1,9 mlrd Euro. Mai mult ca atât, agenda de reforme este prezentat pe cca 600 pagini, în ambele limbi româna și engleza ceea ce îl face extrem de dificil la examinare și implementare, pe motiv că multe din acțiuni sunt frânturi ale unor procese mai globale sau sunt niște elemente la unele reforme lansate și/sau necesare.

Cei 7 piloni ai Agendei de Reforme sunt:

1. Competitivitate economică și dezvoltarea sectorului privat – prin digitalizare, acces la finanțare, modernizarea infrastructurii și sprijinirea inovației.
2. Conectivitate și infrastructură digitală – pentru optimizarea logisticii și extinderea rețelelor de transport și internet.
3. Guvernanță economică – axată pe transparență, eficiență și atragerea investițiilor.
4. Capital social – printr-un sistem educațional și medical performant și o forță de muncă adaptată cerințelor viitorului.
5. Tranziția verde și capitalul natural – pentru protecția mediului, reducerea emisiilor și adaptarea la schimbările climatice.
6. Securitate și eficiență energetică – prin diversificarea surselor, creșterea eficienței și alinierea la standardele europene.
7. Valori fundamentale – consolidarea democrației, statului de drept și drepturilor omului.

Agenda de Reforme, adoptat de Guvern este parte a procesului de aprobare de către UE a Mecanismului de reformă și creștere pentru RM pentru anii 2025 – 2027 , ce prevede un sprijin financiar de 1,92 miliarde EURO (care include 420 de milioane de euro sub formă de granturi și 1,5 miliarde de euro în împrumuturi), fonduri condiționate de implementarea agendei date. Mecanismul respectiv își propune să acopere toate sectoarele care sunt esențiale pentru promovarea creșterii economice a țării noastre și integrarea acesteia în piața unică a UE. Totodată, Agenda de Reforme va fi completată cu o listă indicativă de proiecte investiționale, ce urmează a fi pusă în aplicare prin intermediul Platformei de investiții pentru vecinătate și va fi aprobată de către Comitetul interministerial pentru Planificare Strategică. Astfel, se preconizează mobilizarea de investiții noi în valoare de pînă la 2,5 miliarde EURO din partea instituțiilor financiare internaționale și a sectorului privat.

În continuare, vom face o analiză a prevederilor de bază din Agenda de Reforme ce ține de dezvoltarea economică, mediului de afaceri și creșterea investițiilor și vom analiza calitatea și eficiența măsurilor de realizare a reformelor, așa cum se indică în document.

Pilonul 1: competitivitate economică și dezvoltarea sectorului privat privește reforme pe direcția mediului de afaceri, competitivității sectorului de afaceri, accesului la finanțare și dezvoltării pieței de capital, promovării comerțului și a investițiilor, concurenței și ajutorului de stat, măsurilor sanitare și fitosanitare, agriculturii, dezvoltării rurală, turismului, cercetării și inovării.

Cu privire la dezvoltarea mediului de afaceri se propun măsuri ce țin de acte permisive și anume cel puțin 20 de acte permisive  anulate și cel puțin 80 de acte permisive  revizuite în conformitate cu principii îmbunătățite de reglementare și cu normele UE. La fel, se propun măsuri de consolidare a procedurilor de insolvabilitate și de faliment, inclusive lansarea programului de sprijin cu a doua șansă pentru ÎMM-uri. A treia acțiuni pe direcția dată ține de servicii digitale, în special prin eficientizarea și securizarea Registrului de stat al persoanelor juridice și aprobarea Metodologiei privind instituționalizarea evenimentelor de viață pentru cetățeni și business. Este de notat, ca anterior o reforma similara a fost realizata cu suportul Băncii Mondiale, care a permis reducerea și simplificarea procedurilor de obținere a actelor permisive. Astfel, din totalul de 152 de acte permisive prevăzute de Legea nr. 160/2011, numărul cărora s-a micșorat de la 400,  au fost elaborate, aprobate și testate în perioada 2015 – 2019 pașapoarte pentru 128 de acte permisive sau 84% din totalul actelor permisive; 43 de acte permisive din 128 testate au început să fie eliberate prin Ghișeul Unic; 17 autorități emitente de acte permisive din numărul total de 31 de autorități au început să elibereze acte permisive prin SIA GEAP (55%). Ulterior, începand cu anul 2020 instituțiile guvernamentale s-au mărit ca număr și personal scriptic și au început procesul de birocratizare și creare a diferitor impedimente pentru mediul de afacere ceea ce contravine principiilor generale și celor mai bune practici internaționale.

La capitolul competitivității sectorului de afaceri se prevăd măsuri de consolidare a sistemului public de sprijin al ÎMM-urilor, în special prin eficientizarea proceselor operaționale și de management din ODA. La fel se prevăd modificări la Legea privind birourile istoriilor de credit pentru a spori calitatea și transparența datelor, elaborarea cadastrului digital, consolidarea Registrului de garanții. Pentru producătorii agricoli se menționează instituirea unor servicii de consultanță privind accesul pe piață și la finanțare. Pentru dezvoltarea industriei și serviciilor documentul prevede că cel puțin 10 companii vor beneficia de noua schemă de ajutor de stat, vor fi create 4 platforme industrial multifuncționale, adoptarea cadrului de reglementare pentru cripto-active, precum și măsuri ce țin de calitatea infrastructurii consolidate (standardizare, evaluarea conformității și acreditare). Masurile propuse nu corespund așteptărilor comunității oamenilor de afacere care se confruntă cu cea mai mare problem precum accesul la finanțe ieftine și pe termen lung. Mai mult ca atât, antreprenorii din principalele sectoare ale economiei naționale, datorita multiplelor crize provocate de factori exogeni, nu sunt eligibili să acceseze resurse financiare la sistemul financiar bancar, din cauza compromiterii istoriei lor de credit. Totodată, prioritățile și viziunile Guvernului și mediului de afacere la acest capitol sunt diametral opuse.

În ceea ce privește accesul la finanțare și dezvoltarea pieței de capital se prevede doar o reformă și anume dezvoltarea pieței de capital, în special prin bursa de valori și infrastructura post-tranzacționare și consolidat cadrul de reglementare privind protecția investitorului. Iar ce ține de promovarea comerțului și investițiilor documentul conține niște propuneri generale și neoriginale, propuse de toate guvernele anterioare, ce se referă doar la unele proceduri vamale, dar nu și alte aspecte a comerțului internațional. Astfel, se menționează doar despre: aderarea la Convenția privind regimul de tranzit comun (prevăzută de demult încă de Acordul de asociere la UE) și implementarea cereri/autorizații ale CDS în format electronic (realizată încă la 10 decembrie 2024), precum și crearea Ghișeului vamal unic (care și el „se creează” în permanență încă din anul 2005, dar fără careva rezultate palpabile). În mod special ținem să menționăm și declararea așa un obiectiv straniu cum este reducerea cu 30% a procedurilor vamale/prelucrare a declarațiilor vamale. Totodată nu se specifică ce fel de reducere se subînțelege aici – reducere ca timp, ca volum de acțiuni sau poate pur și simplu – reducerea cantității procedurilor vamale din contul reducerii propriu-zise a importurilor și exporturilor? În orice caz – documentul nu oferă nici o aluzie în privința modului în care se propune să se atingă această reducere – fie prin simplificare a careva proceduri vamale, fie prin excludere a careva etape și proceduri vamale sau poate implementare a careva alte măsuri, necunoscute de autorii la moment.

La capitolul concurenței și ajutorului de stat agenda de reforme prevede doar crearea Sistemului de management e-cazuri și actualizarea Registrului ajutorului de stat.

Pe domeniul sanitar și fitosanitar se menționează doar despre aplicarea Programului național de monitorizare și supraveghere a măsurilor sanitare și fitosanitare (SPS) și sporirea capacităților analitice și de testare naționale. în domeniul agricol, se face referință la crearea Registrului Național al Fermierilor din Moldova, Sistemului de Identificare a Parcelelor Funciare, precum și instituirea condiționalităților și mecanismului de sancționare pentru nerespectarea condițiilor sprijinului financiar acordat de AIPA. La multitudinea de probleme și necesități ale sectorului agrar, în particular pentru asigurarea stabilității și durabilității ofertei de produse agricole vegetale și animaliere, măsurile de „reformă” propuse sunt improprii sectorului și nicidecum nu va facilita la soluționarea problemelor sistemice din domeniu. Or, agricultorii moldoveni se confruntă cu următoarele problem vitale pentru sector: accesul limitat la finanțare, schimbările climatice, infrastructura agricolă insuficient dezvoltată, pierderea forței de muncă, iar procesul de aliniere la Politica Agricolă Comună (PAC) impune cerințe stricte privind siguranța alimentară, standardele fitosanitare și protecția mediului, ceea ce necesită investiții semnificative.

La capitolul dezvoltării rurale se prevede ca cel puțin 70% din teritoriul național este acoperit de strategiile de dezvoltare rurală LEADER, cel puțin 80% din GAL-urile  înregistrate beneficiază de sprijinul din partea AIPA și cel puțin 500 de proiecte de dezvoltare rurală sunt implementate anual de către aceștia din  Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural. Pe turism se prevede elaborarea unui plan strategic de diversificare a ofertei turistice și implementarea a cel puțin 6 programe de consolidare a capacităților, asistență tehnică și financiară pentru ÎMM-uri în turism. Iar ce ține de cercetare și inovare, măsurile de reformă prevăd implementarea Programului Național de Specializare Inteligentă, prin acordarea de programe de infrastructuri de cercetare și inovare, parteneriat public-privat colaborativ pentru activități de cercetare și inovare și vouchere de inovare și programe de transfer de tehnologie.

Concluzie: constatăm măsuri de reforme insuficiente la capitolul dezvoltării și competitivității mediului de afaceri, deoarece Agenda de reforme se rezumă doar la anumite acțiuni ce ține de acte permisive, proceduri de insolvabilitate, istorii de credit, care de fapt reprezintă niște masuri tehnice de optimizare a activității instituțiilor guvernamentale fara impact considerabil asupra mediului de afacere. Chiar și digitalizarea sau consolidarea instituțională a ODA sunt insuficiente pentru a contribui real la o dezvoltare a antreprenorialului. La fel, implicarea directa a statului pentru dezvoltarea businessului și investiții în infrastructura de afaceri sunt modeste, așa cum se rezumă doar la ajutor de stat pentru 4 companii și la construcția unor centre multifuncționale. Constatăm că pe această direcție se merge pe niște acțiuni sporadice, tehnice, care nu reprezintă niște reforme structurale sistemice și strategice, care, la fel nu prevăd o implicare activa din partea instituțiilor guvernamentale.

Aceste concluzii se pliază și cu măsurile ce se prevăd pe direcția accesului la finanțare, acțiuni superficiale și care nu reglementează nici cum eficientizarea relațiilor mediului de afaceri cu instituții financiare, programe de suport financiar locale și internaționale.

La capitolul concurenței, ajutorului de stat, agriculturii, SPS măsurile din document se rezumă doar la acțiuni tehnice și organizatorice, care vor avea impact minim asupra dezvoltării mediului privat și competitivității economice.

Pilonul 2 privește conectivitatea și infrastructura digitală include măsuri de reforme pe direcțiile conectivității transportului, dezvoltării spațiale și domeniului digital. Astfel, în domeniul transporturilor, agenda de reforme prevede consolidarea sistemului și a rețelei de transport, precum și a capacităților instituționale, și anume măsuri de reducere cu 20% a numărului accidentelor rutiere soldate cu decese și traumatisme grave, instituirea unei autorități competente pentru autorizarea ocupației de operator de transport rutier, introducerea unui sistem de certificare a managerilor de transport, operaționalizarea deplină a sistemului de autorizare a operatorilor de transport internațional și implementarea Sistemului de transport inteligent. La fel, se prevăd acțiuni de îmbunătățire a conectivității transporturilor prin reabilitate și modernizare a rețelei feroviare prin reorganizarea ÎS Calea Ferată din Moldova, aplicarea Codului feroviar, inclusiv atribuirea contractelor de servicii publice și a contractelor multianuale de infrastructură. Este de notat ca strategia de restructurare a CFM a fost aprobata de Guvern în anul 2017, iar tergiversarea implementării documentului a dus la creșterea creanțelor față de furnizori și personalul întreprinderii de stat, precum și a datoriilor față de bugetul de stat.

La capitolul dezvoltării spațiale se prevede alinierea la standardele UE a Cadrului național de amenajare a teritoriului și urbanism. Iar domeniul digital include îmbunătățirea conectivității prin intermediul comunicațiilor electronice și al infrastructurii digitale prin punerea în aplicare a Codului UE al comunicațiilor electronice și alinierea deplină la setul de instrumente 5G. La fel, se menționează despre funcționarea deplină a Agenției Naționale pentru Securitate Cibernetică și înființează Echipa de răspuns la incidentele legate de securitatea calculatoarelor (CERT).

Concluzie: la capitolul conectivității transportului se prevăd acțiuni doar ce ține de transportul rutier și feroviar. Lipsesc acțiuni pe direcția transportului aerian și cel naval. Chiar și măsurile de reformă a ÎS CFM sunt vagi și nu conțin niște acțiuni bine structurate de la care sa reiasă o finalitate concretă. Mai mult ca atît, nu sunt măsuri de îmbunătățire a utilizării resurselor financiare la reabilitarea drumurilor naționale și locale, din care cca 45% sunt în stare proastă și foarte proastă, sau dezvoltarea și extinderea interconexiunilor transfrontaliere pentru fluidizarea transportului de mărfuri și pasageri, etc.

Ce ține de conectivitatea comunicațiilor digitale, aceasta se rezumă doar la 5G, lipsind cu desăvârșire măsuri de politici în domeniu și proiecte de infrastructură pe intern și în conexiune cu vecinii unde statul să fie implicat. Or, în cazul dat vorbim de infrastructura digital critică, care a moment lipsește în Moldova.

Pilonul 3 se referă la guvernanța economică și privește masuri ce țin de managementul finanțelor publice, întreprinderile de stat și administrația publică. Astfel, la capitolul managementul finanțelor publice, se prevăd măsuri de consolidare a procesului bugetar, controlul asupra cheltuielilor pentru o mai bună planificare bugetară și implementare a politicilor, ce ține de managementul datoriilor, inclusiv prin adoptarea cadrului de reglementare pentru emiterea instrumentelor de datorie pe piețele internaționale. La fel, se prevăd acțiuni de instituire a unui punct focal desemnat pentru Managementul Investițiilor Publice (MIP) în fiecare minister, prin crearea unor unități de planificare a investițiilor publice în cel puțin 5 ministere, prin simplificarea procedurilor MIP și prin digitalizarea monitorizării proiectelor de investiții  capitale; crearea a cel puțin 3 instituții centralizate de achiziții publice, funcționale la nivel central și/sau local; mai multe servicii fiscale electronice pentru întreprinderi și cetățeni; consolidarea sistemului de audit extern și control financiar public intern, inclusive prin modificări ale legislației, care sporesc independența bugetară a Curții de Conturi; măsuri antifraudă și protecția intereselor financiare ale UE prin desemnarea oficială a coordonatorului național AFCOS, modificarea cadrului de reglementare pentru înființarea Platformei de Coordonare Antifraudă, crearea Cadrului multianual al strategiei antifraudă și implementarea Sistemului informațional automatizat pentru monitorizarea și coordonarea luptei antifraudă.

În ceea ce privește reforma întreprinderilor de stat se prevede privatizarea a 5 întreprinderi de stat, lichidarea a cel puțin 10 și reorganizarea a cel puțin 15, fără a se menționa lista entităților. La fel, se prevede consolidarea guvernanței corporative prin desemnarea de noi consilii de administrație a celor 12 întreprinderi de stat cheie, inclusiv din domeniile telecomunicații, feroviar, energetic și prelucrarea metalelor și va fi introdusă cerința de a publica auditurile Î.S.

Ultimul subdomeniu din acest pilon, reforma administrației publice, prevede măsuri precum că instituțiile publice vor fi aliniate la cadrul de reglementare standard (guvernanță internă, gestionarea resurselor umane, sistemul de salarizare, planificarea și raportarea bugetară, inclusiv privind subvențiile). Suplimentar se indică Reforma salarială în sectorul public prin adoptarea unei noi grile de salarizare bazate pe rezultatele evaluării posturilor și prin creșterea părții fixe a salariului la 70% din bugetul de salarizare al instituției. Și, pe final se prevede pilotarea sistemului centralizat de recrutare, implementarea uniformă a promovării și evaluării performanțelor și adoptarea unui nou cadru de competențe.

Concluzie: acțiunile ce țin de managementul finanțelor publice nu sunt corelate într-un proces și concept întreg, fapt ce poate știrbi din eficacitatea sa. Iar ce ține de întreprinderi de stat, reforma se rezumă doar la modificări instituționale și nici cum nu prevede eficientizarea activității întreprinderilor, care ar avea drept scop acumulări mai mari la buget și sporirea investițională a Statului pe diverse domenii.

La capitolul reformei administrației publice, în Agendă nu se conțin măsuri de eficientizare a activității acestora, consolidarea capacităților instituționale și atragerea personalului calificat. Or, la moment avem performanțe slabe ale multor instituții de stat, care merită o atenție primară.

În același timp nu se vorbește nimic despre reforma administrației publice locale și guvernanța corporativă la întreprinderile de stat sau la societățile pe acțiuni cu majoritate a statului pentru reducerea presiunii și riscurilor bugetare. Aceste reforme ar avea un impact mult mai mare asupra bugetului de stat ceea ce ar permite realocarea resurselor spre alte obiective majore de ordin social sau de infrastructură.

Pilonul 4 se referă la capitalul social și prevede reforme în domeniile educației, protecției sociale, pieții muncii și sănătății. Ce ține de educație, se prevede reducerea decalajului dintre competențe și cererea de pe piața muncii prin consolidarea învățământului profesional tehnic. Pe domeniul protecției sociale, Agenda propune măsuri de îmbunătățire a calității și accesibilității serviciilor sociale, iar pe segmental sănătății se prevede îmbunătățirea calității prestării serviciilor de sănătate prin continuarea reformei sistemului spitalicesc care vizează descentralizarea asistenței medicale specializate, procesul de integrare a spitalelor regionale specializate existente și viitoare în cadrul rețelei spitalicești.

La capitolul ocupării forței de muncă și piața muncii se propun măsuri de reformare a funcției Inspectoratului de Stat al Muncii și implementarea proiectului pilot de vouchere digitale pentru combaterea muncii nedeclarate în agricultură.

Concluzii: în domeniile educației, protecției sociale și sănătății nu găsim măsuri concrete care ar avea legătură direct cu dezvoltarea socio-economică a statului. Sunt prevăzute niște acțiuni organizaționale de rutină și continuarea politicilor actuale, fără să se vină cu propuneri de dezvoltare și restructurare profunda a sectoarelor. Chiar și la capitolul ocupării forței de muncă, domeniu care are legătură direct cu dezvoltarea economică a statului, nu sunt prevăzute politici și programe de stat care ar duce la dezvoltarea și diversificarea pieței muncii, creșterea calificării, stoparea migrației și descurajarea tinerilor de a lucra în țară.

Pilonul 5 – tranziția verde și capitalul natural – include măsuri de protecție a mediului și împotriva schimbărilor climatice. Astfel, se propune consolidarea legislației de mediu, finalizarea reformei Fondului Național pentru Mediu, asigurarea caracterului executoriu al noii Legi privind răspunderea pentru mediul înconjurător și instituirea unui sistem actualizat de plăți pentru poluarea mediului și de taxe pentru utilizarea resurselor natural.

La capitolul stopării pierderii biodiversității, se indică finalizarea inventarierii fondului forestier, înființarea unei instituții separate responsabilă de gestionarea tuturor ariilor naturale  protejate și de asigurarea resurselor adecvate pentru gestionarea acestora. Iar ce ține de deșeuri se dorește crearea unui Centru de gestionare a deșeurilor periculoase, pe când pe direcția acțiunilor climatice și decarbonizare se prevede instituirea sistemului de monitorizare, raportare și verificare (MRV) a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Concluzii: pe direcția protecției mediului Agenda de reforme prevede de facto acțiuni deja sunt în curs de implementare. Lipsesc angajamente ambițioase și alinierea la țintele sectoriale internaționale. Mai mult ca atât, nu se sesizează scopul și obiectivele finale la care se dorește să se ajungă. La fel, în domeniul managementul deșeurilor, o problem central a Moldovei, nu se include acțiuni consistente, care ar duce la rezolvarea problemei deșeurilor și ar contribui la un management real și eficient. Iar, pe direcția decarbonizării totul se rezumă la monitorizare și raportare, fără să fie instituite măsuri reale care să ducă la micșorarea poluării.

Pilonul 6, dedicat domeniului energetic prevede acțiuni de reforme pentru piața energiei electrice și gazelor naturale, ce ține de securitatea energetică și eficiența energetică, surse de energie regenerabilă. Astfel, pe direcția pieței energiei electrice se propune funcționalitatea pieței de echilibrare și a serviciilor de sistem, introducerea piețelor pentru ziua următoare și pe parcursul zilei. Ce ține de piața gazelor naturale se prevede ca furnizorul de ultima opțiune, în calitate de serviciu public să fie desemnat de ANRE, iar marii consumatori industriali de gaze să se aprovizioneze de pe piața liberă a gazelor. Cu toate că se declară o liberalizare a piețelor de energie electrică și gaze naturale, nu sunt stabilite elemente clare care ar contribui la atingerea acestor deziderate, din contra acțiunile întreprinse presupun concentrarea piețelor în mâinile marilor jucători, care vor fi desemnați nu de piață ci prin acte administrative ale reglementatorului – ANRE.

Ce ține de garantarea securității energetice, documentul prevede măsuri precum obligația de stocare a gazului în proporție de 15% din consumul total al Republicii Moldova, anual, finalizarea construcției liniei de 400 kV Vulcănești – Chișinău și începerea construcției liniei de 400 kV Bălți – Suceava. La capitolul promovării eficienței energetice se menționează dezvoltarea mecanismului de sprijin pentru stocarea energiei pentru sectorul rezidențial și întreprinderi, transpunerea integral a legislației secundare privind criteriile de durabilitate pentru biomasă, biocarburanți și criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, crearea registrului electronic pentru emiterea, transferul și anularea garanțiilor de origine pentru energia electrică și stabilirea unor proceduri simplificate de acordare a autorizațiilor pentru energia regenerabilă în cadrul unei platforme cu punct unic de informare.

Concluzii: la capitolul pieței energiei electrice și gazelor naturale nu găsim măsuri concrete ce ține de liberalizarea acestor piețe și implementarea deplina a Pachetului III energetic. Or, Moldova are angajamente la acest capitol și fără o liberalizare reală va fi complicat de implementat măsurile ce ține de instituirea diverselor piețe (de echilibrare, de sistem, a zilei următoare și pe parcursul zilei). Din contra, sunt stabilite acțiuni ce concentrează piața și protejează marii actori din piață, în special prin mecanisme indirecte stabilite în legislația primară și secundară, precum ar fi schimbarea furnizorului (în special la energia electrică – la moment, piața este concentrată în proporție de 99,6% la furnizorii de ultimă opțiune), desemnarea și impunerea administrativă serviciului public de furnizare de ultimă opțiune (atît în piața gazelor naturale cît și a energiei electrice este/va fi desemnat compania cu 100% capital de stat – SA Energocom), excluderea obligativității procurării din piața liberă a surselor energetice de către marile companii (obligație care este inclusă în legislație dar care a fost pusă pe pauză, fapt care a ridicat mari critici de la Secretariatul Comunității Energetice).

Ce ține de asigurarea securității energetice a statului nu găsim măsuri ce țin de creșterea productivității interne de generare, cum ar fi proiecte de infrastructura energetică de producere a energiei electrice din surse clasice sau regenerabile. Generarea locală a energiei electrice și integrarea în piețele regionale ar trebui să ocupe un loc primordial datorită impactului asupra întregului sistem energetic național, acestea căpătînd o importanță deosebită datorită stopării cumpărării energiei electrice de la Centrala de la Cuciurgan precum și datorită necesității echilibrării sistemului electro-energetic național ca urmare a creșterii vertiginoase a surselor de generare intermitente.

Formarea prețurilor la sursele energetice, piața liberă și reglementarea lor sunt trecute cu vederea, însă, aceste elemente trebuie să fie evidențiate datorită impactului asupra prețului pe care consumătorii finali îl vor achita și impactul asupra economiei per ansamblu.

Eficiența energetică ca pilon de bază declarat în directivele UE și preluat de Republica Moldova, în agenda propusă, are un caracter vag și se focusează mai mult pe elemente de raportare și statistice decît pe elemente și măsuri de eficiență energetică propriu zise. Lipsește cu desăvîrșire elementele de management energetic la toate nivelele și ramurile energeticii naționale. La fel, nu se indică măsuri ce ține de regiunea transnistreană, or criza energetică din anul curent în partea de est a Moldovei, a demonstrat ce efecte pot fi asupra întregului teritoriu.

Concluzie finală:

Agenda de reforme este un document important care va juca un rol deosebit în procesul de promovare a acțiunilor prioritare stabilite, însă, există lacune în prioritiozarea acțiunilor necesare pentru fiecare pilon, precum și evaluarea impactului asupra economiei naționale. Fără careva măsuri sau propuneri concrete, documentul propus seamănă mai mult cu un proiect de program politic național decît cu un document clasic de organizare a activităților la nivel de Guvern.

Suprareglementarea și intervenția administrativă prevăzute în document pot avea impacte serioase asupra posibilităților de dezvoltare economiei per ansamblu, și în special asupra piețelor de resurse energetice, fapt care va duce la creșterea prețului la resursele energetice și ratarea posibilității de integrare reală în piețele liberalizate ale UE.

Un plan de reforme bine structurat trebuie să fie strategic, realist și adaptabil la condițiile economice, sociale și politice ale Moldovei. Or, în documentul dat lipsesc câteva caracteristici esențiale cum ar fi obiective clare și măsurabile, analiză diagnostică și evaluarea situației actuale în toate domeniile publice, structurarea măsurilor într-o etapizare clară, cu obiective intermediare și evaluări periodice ale progresului, și implicarea actorilor relevanți, cum ar fi sectorul privat, societatea civilă și instituțiile internaționale, pentru a asigura sprijin și legitimitate.