LEX-ECON Consulting

Pe sfârșit de sesiune și mandat și într-un mod previzibil și tradițional pentru establishment-ul local, Parlamentul a examinat și aprobat în regim extrem de operativ, evitând toate procedurile legale aferente transparenței decizionale și impactului de reglementare,  amendamente la politica fiscal-bugetară. Inițiativa legislativă a fost elaborată de către instituțiile guvernamentale de resort, dar amendamentele cele mai esențiale au parvenit de la unii deputați (https://parlament.md/material-details-md.nspx?param=5acd4eae-2078-4bca-bc39-caadff264e65).

Propunerile deputaților „vizionari” au parvenit pentru lectura a doua și țin de amendamente cu impact fiscal și bugetar, fără o analiză riguroasă din partea Guvernului sau a sectorului de afaceri. Amendamentele introduse în grabă nu au permis o evaluare obiectivă și o examinare   publică adecvată. Prin urmare, Parlamentul a adoptat aceste modificări și completări în legislația sectorială, care în opinia unor experți au un caracter profund ambiguu cu consecințe grave pentru administrarea fiscală, vamală și posibile riscuri la veniturile bugetului de stat.

Printre aceste „reforme” remarcăm câteva amendamente extrem de tehnice, dar cu dedicație și consecințe grave și ireversibile asupra bugetului țării.

1. Amendamentul deputatului Radu Marian – deschide boxa pandorei și elimină toate măsurile comerciale de protecție a pieței interne de la importuri, afectându-se interesele producătorilor locali

 Amendamentul nr.24/03-115 din 26 iunie 2025, propus de deputatul Radu Marian la Anexa Legii nr.172/2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, la compartimentul „Reguli generale de aplicare a taxei vamale” prevede completarea cu pct.12 cu următorul cuprins: „12. Taxa vamală nu se aplică mărfurilor plasate în regim vamal de destinație finală. Lista mărfurilor eligibile pentru plasarea în regim de destinație finală este aprobată de Guvern.”

Ce înseamnă regimul de destinație finală?

Regimul de destinație finală, introdus în Codul vamal nr.95/2021 și aliniat la standardele europene, permite importul mărfurilor străine cu scutiri sau reduceri de taxe vamale, dacă acestea sunt utilizate într-un scop specific, considerat de stat ca fiind de interes social sau economic.

De exemplu, alcoolul etilic importat pentru uz medical beneficiază de o cotă redusă de TVA (8% față de cota standard de 20%), conform art. 96 al Codului fiscal, cu condiția demonstrării utilizării în scopuri medicale. În acest regim, importatorul plătește drepturi de import reduse la plasarea pe piață, garantând financiar diferența la plata TVA, care se regularizează ulterior, odată cu confirmarea scopului declarat. Astfel, la plasarea alcoolului etilic în regim de destinație finală, importatorul va achita TVA la cota de 8%, iar diferența de 12% (pînă la cota standard) va fi garantată până la momentul în care va demonstra că a folosit alcoolul anume în scopuri medicale (a livrat farmaciilor, spitalelor etc.).

E important de menționat că același mecanism se va aplica și în cazul plasării pe piață în regim de destinație finală a  mărfurilor străine care urmează a fi prelucrate după import. Urmand exemplul de mai sus în cazul importului și plasării în acest regim a unei materii prime (sirop de glucoză) care urmare unor procese tehnologice produce alcool folosit inclusiv in medicină, aceste materii prime (sirop) poate fi plasat in regim de destinație finală și beneficia de scutire deplină de la plata taxelor vamale la import (art. 96 al Codului fiscal).

Problema amendamentului

Amendamentul propus de deputatul Radu Marian elimină complet sau parțial taxa vamală la import pentru mărfurile plasate în regim de destinație finală, indiferent de originea, cantitatea sau instrumentele de politică comercială aplicate față de acestea (contingente la import). Astfel, se reduce din nivelul de protecție a pieței interne și se exclude efectele economice și comerciale de la politicile comerciale, afectându-se interesele producătorilor locali.

Iată câteva exemple concrete:

• Sectorul zootehnic: În prezent, la importul de carne și subproduse din carne Moldova aplică taxe vamale considerabile (cca 20%+200 euro/tonă, dar nu mai mult de 30 sau 35% de la valoarea mărfii). Aceste măsuri permit protejarea producătorilor autohtoni și limitarea importurile doar la cantitățile indicate în contingente tarifare aplicate în baza acordurilor de comerț liber. Prin amendamentul menționat, orice companie autohtonă poate importa cantități nelimitate de carne, indiferent de țară de origine, fără plata taxelor vamale de import în baza regimului de destinație finală. În mod evident, aceasta va afecta întreg sector zootehnic din Moldova care și așa se confruntă cu probleme sistemice de competitivitate. O situație similară se va înregistra și în industria laptelui și produselor lactate, care și ele la moment sînt protejate de niște taxe vamale ridicate, dar care vor fi afectate de eventualele importurile de materii prime străine în detrimentul achiziționării celor autohtone de pe piața internă.
• Importul de zahăr. La importul de zahăr pe piața internă se aplică contingente tarifare preferențiale și taxe vamale de până la 75%. Aceste instrumente de politică economică a permis protejarea industriei zahărului din țară și stabilirea unor relații de cooperare dintre fermieri/agricultori și procesatorii de sfeclă de zahăr. Aplicarea amendamentului sus-menționat practic anulează mecanismele de protecție a pieței interne, facilitând importul de zahăr străin în regim de destinație finală în cantități nelimitate, fără plata taxe vamale și cu scop de prelucrare pe teritoriul țării.

Consecințe economice și sociale

Acest amendament a fost conceput greșit și extrem de periculos, care poate deschide boxa pandorei de utilizare în interese obscure la import masiv și netransparent de mărfuri fără achitarea taxelor vamale de import si indiferent de țara de origine, mascându-se în spatele unor scopuri economice, sociale sau de „utilitate publică”.

Scutirea totală de la plata taxelor vamale pentru mărfurile plasate în regim de destinație finală creează un precedent periculos. Lipsa unor mecanisme clare de control și supraveghere vamală, precum și a unor  mărfuri eligibile predefinite (urmează a fi stabilită de Guvern, fără termeni clari) lasă loc de interpretare, abuzuri și distorsionare a pieței interne. Producătorii locali, deja într-o situație vulnerabilă și dificilă, riscă să piardă competiția, ceea ce va duce la pierderea locurilor de muncă și dependență economică de importuri.

Cel mai paradoxal că autorul amendamentului declară lipsa impactului de reglementare și asupra bugetului de stat:

Astfel, amendamentul dlui Radu Marian, președintele comisei parlamentare economie, finanțe și buget, riscă să compromită interesele economice ale Republicii Moldova și veniturile bugetare.

2. Amendamentele Dlui Alexandr Trubca poate genera pierderi masive la bugetul de stat

Potrivit acestui amendament nr.AT 34/03-140 în Codul vamal se introduce un nou articol 327¹, cu următorul conținut:

„327¹. Reglementări speciale la încheierea regimului

(1) Se scutesc de plata accizei mărfurile compensatorii sub formă de combustibili sau produse energetice obținute în cadrul regimului de perfecționare activă în cazul plasării acestora sub regim vamal de import. În cazul în care apare o obligație de plată a accizei la momentul scoaterii mărfurilor compensatorii din antrepozitul fiscal stingerea acesteia se va efectua conform modului reglementat în art.125 din Codul fiscal nr.1163/1997.

(2) În cazul plasării în regim vamal de import a mărfurilor prevăzute la alineatul (1), suma TVA achitată pentru mărfurile plasate în regimul vamal de perfecționare activă, nu se restituie, iar Serviciul Vamal va calcula datoria vamală ca diferență dintre suma TVA achitată pentru mărfurile plasate în regim vamal de perfecționare activă și cele plasate in regim vamal de import.”

Formularea acestui amendament este ambiguă și incertă. Din start ținem să subliniem mai multe deficiențe legate nivelul jos al tehnicii legislative aplicate la formulare acestui articol nou:

• utilizarea unor noțiuni legale nedefinite in legislația națională („mărfurile compensatorii” în locul „produse prelucrate”, „regim de import” în locul „punerii în liberă circulație” etc.);
• includerea în reglementare a antrepozitului fiscal, care nu este o condiție pentru plasarea și procesarea mărfurilor în regim vamal de perfecționare activă;
• includerea improprie a scutirii de la plata accizei în Cod vamal, pe când trebuia în art. 124 al Codului fiscal;
• contrazicerea conceptuală a scutirii cu prevederile alin. (6) al art. 124 al Codului fiscal.

Totuși, riscul major ține de instituirea unei scutiri la plata accizei.

Ce înseamnă regimul de perfecționare activă?

Potrivit art. 326 al Codului vamal regimul de perfecționare activă permite importul mărfurilor străine fără plata drepturilor de import, pentru a fi prelucrate pe teritoriul țarii noastre. Produsele prelucrate obținute urmare plasării în acest regim urmează a fi scoase din țară sau, la discreția proprietarului acestora, pot fi lansate în libera circulație pe teritoriul Republicii Moldova. La plasarea pe piață, importatorul urmează să le declare în condițiile identice situației în care importul mărfurilor respective se va face direct din străinătate. Astfel, nu există nici o diferență la impozitarea și aplicarea măsurilor netarifare la importul mărfurilor străine din afara țării și acelorași mărfuri produse deja în țară din materie primă străină. 

Un aspect esențial este că prelucrarea mărfurilor este un drept, nu o obligație. Astfel, un importator poate plasa mărfurile în acest regim fără a le prelucra efectiv și fără a fi constrâns de păstrare a mărfurilor în regim vamal în decursul unei perioade minime de timp.

Problema amendamentului

Norma juridică aprobată prin art. 327¹ al Codului vamal scutește de la plata accizei orice cantitate de combustibil care inițial se plasează în regim de perfecționare activă și ulterior se importă pe teritoriul vamal – indiferent de gradul de prelucrare a acestuia, statutul importatorului, cantitatea mărfurilor sau alte aspecte importante. Prin consecință această normă poate cauza fraudarea nelimitată a legii. Prezentăm un exemplu.

Să presupunem că o companie procură în străinătate o anumită cantitate de benzină A95 care este adusă pe teritoriul Republicii Moldova. La intrare in țară agentul economic declară că va fi „prelucrată” sau transformată pentru a îmbunătăți calitățile acesteia și a obține benzină A98. Din punct de vedere tehnic este o ușoară ajustare a cifrei octanice prin aditivi chimici sau mixarea cu bioetalon. În realitate, produsul poate rămâne identic sau diferența calității să fie doar formală. Ulterior, compania declară produsul ca „prelucrat” și depune declarația vamală de plasare în circulați liberă, dar fără să achite acciză, invocând scutirea prevăzută de art. 327¹ al Codului vamal. Practica anterioară arată că asemenea operațiuni se întâmplă operativ și instantaneu.

Consecințe economice și sociale

Având în vedere că acciza pentru produsele petroliere este una dintre cele mai importante surse de venit la bugetul de stat, pierderile provocate de amendamentul dat pot fi uriașe. Este de notat că schema de fraudare a bugetului va fi perfect legală, autoritățile vamale fiind obligate să execute întocmai prevederile legale. Altfel, consecințele amendamentului pot fi următoarele:

• Bugetul public pierde fonduri esențiale, în favoarea unor grupuri de interese care știu să exploateze hibele legislative;
• Piața devine profund inechitabilă, companiile corecte fiind obligate să concureze cu importatori care nu plătesc taxe și drepturi de import;
• Statul încurajează indirect frauda fiscală, prin legalizarea unor mecanisme care subminează principiile de echitate și proporționalitate fiscală;
• Instituțiile de control – inclusiv Serviciul Vamal și Fiscul – sunt puse în imposibilitatea de a contesta sau bloca aceste operațiuni, pentru că legea le consacră.

În concluzie ținem să menționăm că amendamentele la politica fiscal-vamale menționate, inclusiv introducerea unor contingente tarifare preferențiale noi la importul de carne pe piața internă, distorsionează interesele economice ale industriilor naționale, veniturile bugetare și facilitează importurile pe piața internă. Asemenea, inițiative trebuie evitate și orice modificare la politicile comerciale, fiscale și vamale trebuie să fie bazate pe impact de reglementare și asupra bugetului de stat.