În ultimii ani sectorul energetic din țară a fost supus celor mai esențiale transformări, confruntând și efectele unei crize sectoriale și a schimbărilor profunde de viziune și instrumente de politică sectorială. Astfel, se va analiza producerea, importul și consumul de energie electrică, gaze naturale și energie termică în Republica Moldova din ultimii ani, precum și evoluția tarifară pe piețele reglementate.
Printr-o abordare comparativă și sectorială, sunt evidențiate principalele schimbări în structura surselor de aprovizionare, nivelul de dependență energetică, eficiența consumului intern și dinamica producției locale. Această evaluare oferă un cadru esențial pentru înțelegerea progreselor realizate, a vulnerabilităților persistente și a oportunităților strategice în contextul tranziției energetice și al integrării regionale.
Piața energiei electrice
În ianuarie – august 2025 Moldova a importat aproximativ 2,85 mlrd kWh de energie electrică, reprezentând 66% din consumul total. Comparativ, în aceeași perioadă din 2024, importurile au fost de 3,12 miliarde kWh, adică 72% din consum, marcând o scădere de 8,7% în volume și o reducere a dependenței externe cu 6 p.p. Principalele surse de import au fost din România prin achiziții directe de pe piața angro a energiei electrice – OPCOM și contracte bilaterale cu Nuclearelectrica și Hidroelectrica, dar si unele importuri din Ucraina și Croația.
În comparație cu anii precedenți, este de menționat că până la finele anului 2022 importurile de energie electrică erau dominate de livrările de la MGRES, din regiunea transnistreană. Aproximativ 80% din energia electrică consumată era importată, în timp ce producția internă fiind bazată pe centralele termoelectrice. Achizițiile totale fiind de cca 3,5 mlrd kWh, la un preț mediu de achiziție de 66 dolari SUA/MWh. Sursele interne, precum CET-1, CET-2 și CET Bălți, au avut o contribuție limitată, iar energia regenerabilă era de cca 3%.
Anul 2022 este caracterizat de o criză energetică și începutul diversificării surselor de aprovizionare. Începutul transformărilor majore in sectorul energetic, prin schimbarea legislației, preluarea și aplicarea regulilor pieței energiei electrice din UE.
Pe fondul războiului din Ucraina și aranjamentelor noi convenite dintre Moldovagaz și Gazprom privind livrările de gaze naturale, producția internă de energie electrică a scăzut cu 14%, iar importurile au crescut de șase ori față de anul 2021. Moldova a început să importe energie electrică din România (464,3 mln. kWh) și a intensificat achizițiile din Ucraina (492,1 mln. kWh). MGRES a furnizat doar cca 60% din totalul de 4,5 TWh achiziționați, dar ponderea acestora fiind in continuă descreștere. Sincronizarea cu rețeaua energiei electrice din țările UE (ENTSO-E) a permis accesul tehnic la piețele europene, deschizând calea pentru contracte bilaterale și achiziții de la bursele internaționale.
Drept urmare în anul 2023 se consolidează importurile din România. Acestea au crescut semnificativ, fiind realizate prin OPCOM și Bursa romana de mărfuri (BRM), la un preț mediu de cca 80 euro/MWh. Energocom a semnat mai multe contracte bilaterale, inclusiv pentru livrări 24/24 ore, cu Nuclearelectrica și Hidroelectrica din Romania la prețuri preferențiale. Ponderea MGRES în mixul energetic a scăzut sub 50%, iar energia regenerabilă produsă local a început să câștige teren.
Pe de altă parte, producția internă de energie electrică a înregistrat o dinamică stabilă și ușor pozitivă, dar și o creștere semnificativă a costurilor de producție. Astfel, în anul 2020 volumul producției interne a energiei electrice era de cca 1,15 mlrd kWh, acoperind pană la 30% din consumul intern, in anul 2023 producția internă a crescut la circa 1,35 mlrd kWh, reprezentând 32% din consum, iar în 2024, producția internă a scăzut ușor la 1,21 mlrd kWh, acoperind 28% din consum, ceea ce a dus la o creștere estimativă a importurilor. În schimb, anul 2025 marchează o consolidare clară a capacităților locale, cu o producție internă de 1,47 mlrd kWh, acoperind 34% din consumul național, importurile fiind în scădere, ajungând la aproximativ 1,8 mlrd kWh.
În anul 2025 principale surse interne de generare a energiei electrice au fost centrale termoelectrice din mun. Chișinău și Bălți care au o capacitate de generare de cca 12–28% din consum; energia regenerabilă: cca 10–15%, cu vârfuri def generare de până la 30% din consumul total. Este de remarcat faptul că in anul 2025 contribuția energiei regenerabile (fotovoltaic, eolian și biomasă) a crescut cu peste 30% față de anul precedent.
Pe de altă parte, consumul de energie electrică a înregistrat fluctuații majore, condiționate de tarifele și prețurile reglementate la alte categorii de energie si migrarea consumului in interiorul mixului energetic. Astfel, în anul 2020, consumul național de energie electrică a constituit cca 3,85 mlrd kWh, reflectând o economie cu activitate industrială modestă și o dependență ridicată de sectorul rezidențial de peste 60% din consumul total. Vârfurile de consum pronunțate în sezonul rece, iar eficiența energetică limitată, pierderi semnificative în rețea și un grad redus de contorizare inteligentă. Până în anul 2023, consumul a crescut la aproximativ 4,1 mlrd kWh, pe fondul relansării economice post-pandemie, al extinderii infrastructurii de producție, creșterii numărului de prosumatori și preferinței de consum a energiei electrice față de gazele naturale cu prețuri extrem de mari. Deși importurile au scăzut, cererea internă s-a menținut ridicată, în special în lunile de iarnă, când consumul zilnic atingea frecvent 14–15 mln kWh. Totodată, structura consumului a început să se diversifice, cu o pondere mai mare a sectorului comercial și industrial.
În ianuarie – august 2025 consumul național brut a fost de cca 2,6 mlrd kWh, în scădere cu cca 7,7% față de perioada similară din 2024, când se înregistrau cca 2,8 miliarde kWh. Această reducere a consumului se datorează condițiilor climaterice prielnice ceea ce a redus cererea pentru încălzire și optimizării consumului industrial.
În partea ce ține de prețurile reglementate la energia electrică, acestea au atins nivele maxime istorice. Până în anul 2020 prețurile reglementate la energia electrică erau relativ stabile, fluctuațiile înregistrate fiind de până la 10% anual, in funcție de conjunctura pieței regionale și interne. Prețurile medii pentru consumatorii casnici racordați la rețelele de joasă tensiune se situau în diapazonul 1,51-1,68 lei/kWh, in funcție de furnizorul de energie electrică, iar pentru consumatorii racordați la rețeaua de tensiune medie – 1,32 lei/kWh. Structura tarifară era diferențiată modest între nivelurile de tensiune în rețea și în funcție de distribuitor și furnizor.
În anii 2022 – 2023, Moldova a traversat o etapă de volatilitate a prețurilor in sectorul energetic, cu creșteri semnificative ale prețurilor de achiziție și furnizare a acestora consumatorilor. Prima majorare a prețurilor la energia electrică a fost aprobată de ANRE în iunie 2022. Astfel, pentru consumatorii casnici prețurile la energia electrică au fost majorate la 2,64 lei/kWh (pentru clienții racordați la rețeaua Premier Energy) sau o majorare de 1,75 ori față de prețurile reglementate anterior. Această ajustare a fost determinată de creșterea prețului de achiziție de la CTE Moldovenească și furnizori externi (de la 49 USD/mWh la 66 USD/MWh), deprecierea valutei naționale și devierile financiare negative de peste 684 mln lei a furnizorilor din perioada precedentă.
La finalul anului 2022, tarifele reglementate pentru energia electrică furnizată au atins un vârf istoric, cele de la Premier Energy fiind de 5,91 lei/kWt și FEE-Nord de 5,6 lei/kWt. Deja la mijlocu lui 2023 a fost redus tariful pentru consumatorii casnici la 2,57 lei/kWh. Această diminuare a fost posibilă datorită scăderii prețului de achiziție cu circa 20% și reducerii costurilor de distribuție cu peste 146 milioane lei.
În perioada 2024–2025, tarifele au fost din nou ajustate. Începând cu decembrie 2024, consumatorii Premier Energy achitau 4,10 lei/kWh – în creștere cu 1,76 lei față de ianuarie 2024, iar consumatorii din nordul țării (FEE-Nord) au achitat 4,68 lei/kWh, cu o creștere de 1,84 lei față de începutul anului trecut. În luna iulie 2025, a fost aplicată o reducere a tarifelor reglementate la energia electrică, cel mai probabil din considerente electorale. Pentru consumatorii deserviți de Premier Energy, tariful a fost diminuat la 3,59 lei/kWh, ceea ce reprezintă o scădere de 51 bani, echivalent cu −12,5%. În același timp, consumatorii din nordul țării, deserviți de FEE-Nord, beneficiază de un tarif redus la 4,00 lei/kWh, în scădere cu 68 bani, adică −14,6% față de nivelul anterior.
Această fluctuații a prețurilor de furnizare a energiei electrice țin de excluderea achizițiilor de la Centrala Electrică de la Cuciurgan, care a pierdut accesul la gazele ieftine rusești și trecerea completă la sistemul de achiziție a energiei electrice în condiții de piață la bursele internaționale și în baza unor contracte bilaterale. Astfel, perioada 2020–2025 reflectă o transformare structurală profundă a pieței de energie electrică din Republica Moldova.
În perioada anilor 2020-2024 sectorul energetic a fost declarat în criză și toate afacerile fiind preponderent administrate prin intermediul Comisiei pentru situații excepționale. Astfel, s-a reușit ajustarea cadrului legal și normativ la cerințele și prevederile europene, implementarea Pachetului energetic III, diversificarea surselor de aprovizionare și aplicarea principiilor de piață la achiziția de energie electrică și la stabilirea prețurilor finale pentru consumatori. De asemenea, cu ajutorul partenerilor de finanțare, care au oferit credite și granturi, s-a implementat cel mai voluminos program de compensații la contor, atât pentru energia electrică consumată, cât și pentru alte surse de energie.
Pe de altă parte, se înregistrează un dezechilibru între prețurile înregistrate la resursele energetice și veniturile populației, ceea ce a dus la creșterea nivelului de sărăcie energetică. Potrivit estimărilor internaționale, peste 60% din populația Republicii Moldova a fost expusă riscului de sărăcie energetică, cheltuind mai mult de 10% din bugetul lunar pentru acoperirea costurilor cu energia. Deși mecanismele de compensare implementate în sezonul rece 2023–2024 au redus rata sărăciei cu aproximativ 8,3 puncte procentuale la nivel național, dezechilibrul structural persistă, afectând în special gospodăriile vulnerabile și cele din mediul rural.
Un element esențial în dinamica sectorului energiei electrice din Republica Moldova îl constituie dezvoltarea accelerată a capacităților de producere din surse regenerabile (RES), în special prin instalarea centralelor electrice individuale de către prosumatori. Conform raportului ANRE pentru anul 2024, numărul beneficiarilor mecanismului de contorizare netă a crescut exponențial, ajungând la peste 5 000 de utilizatori, cu o putere totală instalată de peste 115 MW, comparativ cu doar 57 de beneficiari în 2018.
Această evoluție a determinat autoritățile să revizuiască mecanismul de sprijin, înlocuind contorizarea netă cu un nou sistem – facturarea netă, aplicabil din 1 ianuarie 2024. Noua formulă permite prosumatorilor să livreze surplusul de energie electrică în rețea și să beneficieze de echivalentul monetar în contul lor, fie pentru compensarea facturilor ulterioare, fie prin rambursare anuală. Totodată, se impun limite clare privind capacitatea instalată, care nu trebuie să depășească puterea contractată cu furnizorul și să rămână sub pragul de 200 kW. Această tranziție are ca scop descurajarea supradimensionării instalațiilor fotovoltaice și asigurarea unui acces echitabil la rețea pentru cât mai mulți consumatori, în conformitate cu principiile de eficiență energetică și sustenabilitate promovate de politicile naționale și europene.
Și, nu în ultimul rând, vom face referință la liberalizarea pieței energiei electrice în Moldova, care formal a cunoscut o accelerare în perioada 2021–2025, fiind susținută de reforme legislative și instituționale menite să alinieze cadrul național la standardele europene. Legea cu privire la energia electrică, revizuită și republicată în Monitorul Oficial în septembrie 2025, introduce principii clare de transparență, concurență și acces nediscriminatoriu pentru toți participanții la piață. Printre modificările esențiale se numără extinderea activităților supuse licențierii, inclusiv trading-ul de energie, stocarea și agregarea de consumatori, precum și instituirea obligației ca schimbarea furnizorului să se realizeze în maximum 24 de ore până în anul 2026.
Conform datelor publicate de ANRE și Ministerul Energiei, până în septembrie 2025 au fost eliberate 38 de licențe de furnizare, 12 licențe de distribuție și 5 licențe pentru activități de trading și agregare, în creștere față de anii anteriori. Cu toate acestea, piața rămâne concentrată, Premier Energy deținând o cotă de peste 70% din consumul reglementat, iar Furnizarea Energiei Electrice Nord (FEE-Nord) acoperind aproximativ 20%. Restul de 10% este distribuit între furnizori activi pe piața concurențială, inclusiv Energocom și operatori privați.
Începând cu anul 2024, au fost lansate piețele de energie electrică pe termen scurt, inclusiv piața pentru ziua următoare (PZU) și piața pe parcursul zilei (PPZ), gestionate de OPEM – subsidiara operatorului român OPCOM. Aceste platforme permit tranzacționarea orară, reducerea dezechilibrelor și integrarea mai eficientă a energiei din surse regenerabile. Liberalizarea pieței creează premise favorabile pentru competitivitate reală, atragerea de investiții și integrarea Republicii Moldova în piața regională europeană. Cu toate acestea, ponderea furnizorilor alternativi rămâne limitată, iar migrarea consumatorilor către piața liberă este încă redusă. Consolidarea capacității instituționale a ANRE și OPEM, precum și informarea activă a consumatorilor privind drepturile și opțiunile disponibile, sunt esențiale pentru funcționarea eficientă și echitabilă a pieței liberalizate.
Piața gazelor naturale
Republica Moldova depinde în totalitate de importurile de gaze naturale. Consumul mediu anul fiind de cca 1 mlrd m3 de gaze naturale, cu ușoare fluctuații în funcție de prețurile de achiziție și consumul intern. Până în anul 2023 livrările de gaze naturale erau asigurate de către SA Moldovagaz, în baza contractului semnat cu Gazprom, Federația Rusă. Începând cu 1 ianuarie 2024 Gazprom a sistat orice livrare de gaze naturale către Republica Moldova, inclusiv pentru regiunea transnistreană, ceea ce a aprofundat criza energetică din țară și regiune. Astfel, toate achizițiile de gaze naturale au fost orientate prin SA Energocom, din proprietatea statului, care a fost capitalizată cu 300 mln euro – credit BERD si BEI și peste 1 mlrd lei de la bugetul de stat. Toate achizițiile ulterioare fiind efectuate pe bursele internaționale europene și in baza licitațiilor proprii. Prețul de achiziție fiind corelat și aliniat la cotațiile bursiere internaționale, inclusiv cu costurile suplimentare de livrare și stocare.
Mai mult ca atât, în ultimii ani s-a consolidat cadrul juridic și normativ în domeniul gazelor natural, fiind create premise pentru funcționare pieței gazelor natural. Însă, pe de altă parte, s-au înăsprit condițiile de licențiere pentru furnizorii din domeniu, prin introducerea unor cerințe suplimentare privind capacitatea tehnică, soliditatea financiară și calificarea personalului. Solicitantul trebuie să demonstreze dotarea cu infrastructură conformă standardelor tehnice, să prezinte situații financiare auditate și să asigure angajarea de specialiști cu studii superioare în domeniu.
În perioada ianuarie – august 2025 importurile de gaze naturale au fost dominate de livrările din România și piețele europene, S.A. Energocom începând cu septembrie 2024 fiind desemnat de către Guvernul Republicii Moldova drept unicul furnizor oficial de gaze naturale din afara țării. Livrările lunare de gaze naturale în anul 2025 depind de consum care oscilează in funcție de sezon:
- în lunile ianuarie–martie s-a înregistrat o creștere semnificativă a cererii, pe fondul temperaturilor scăzute și al utilizării extinse în sectorul rezidențial. Astfel, consumul lunar fiind de cca 165-190 mln m3;
- în aprilie, consumul a scăzut abrupt cu 47,3% față de martie, indicând o tranziție rapidă spre sezonul cald.
Această evoluție confirmă tendința de diversificare a surselor, optimizare a consumului și adaptare la condițiile climatice și tarifare existente.
Pentru anul gazier 2025-2026 se preconizează o dinamică pozitivă a consumului de gaze naturale, cu un consum total de cca 837 mln m3 cu o ușoară creștere de 3% față de sezonul precedent. Pe de altă parte, consumul anual s-a redus cu peste 16% comparativ cu anii 2020-2021 din cauza majorărilor accelerate a prețurilor reglementate pentru consumatori, in special pentru cei casnici, inclusiv a penuriei de gaze pentru complexul termoenergetic.
În ansamblu, anul gazier 2025–2026 se preconizează a fi cu un consum stabil racordat la condițiile climaterice, majoritatea livrărilor (peste 90% din consum) fiind deja contractate de SA Energocom cu livrare la termen.
Ce ține de dinamica tarifelor din ultimii 5 ani, în anul 2020, tarifele reglementate la gaze naturale erau relativ stabile, cu prețuri medii de 180–260 USD/1000 m³, reflectând o piață dominată de importuri din Federația Rusă și o metodologie tarifară bazată pe costuri istorice. Pentru consumatorii casnici, tariful mediu era de aproximativ 4,20–4,50 lei/m³, fără TVA, cu variații în funcție de presiunea rețelei și zona de distribuție. Formula de calcul a prețului gazelor până în octombrie 2021 era în baza unui contract cu prețuri fixe sau semi-indexate, bazate pe un mix de produse petroliere (Platts – păcură, motorină, benzină), reflectând o formulă istorică din acordul din 2006. Prețul era stabilit lunar, fără legătură directă cu bursele europene.
După octombrie 2021, noul contract Gazprom–Moldovagaz a dus ca formula să fie modificată radical, după cum urmează:
- Octombrie – martie (sezon rece):
▪ 30% din preț = cotarea TTF (hub Olanda) în ultima zi a lunii precedente;
▪ 70% = mix Platts de produse petroliere (ca în formula veche). - Aprilie–septembrie (sezon cald):
▪ 70% din preț = TTF
▪ 30% = Platts
Această formulă a expus Moldova la volatilitatea extremă a pieței europene, în special în 2022, când prețurile TTF au depășit 2000 USD/1000 m³ în unele luni.
În cele din urmă, în perioada 2022–2023 s-a declanșat o criză energetică severă, cu creșteri explozive ale prețurilor de achiziție, tariful reglementat pentru consumatorii casnici ajungând la 10,20 lei/m³, iar în octombrie 2022 în genere s-a aprobat un tarif de 29,27 lei/m³ cu TVA inclus, marcând o creștere de peste 300% față de nivelul din 2020. Această ajustare a fost necesară pentru acoperirea costurilor de achiziție, care au depășit 600–700 USD/1000 m³, în contextul volatilității pieței internaționale și al renegocierii contractului cu Gazprom. Or, cotații bursiere relevante (TTF – Olanda) în octombrie 2022 a atins peste 200 EUR/MWh, echivalent cu cca 2100 USD/1000 m³, în 2023 media anuală TTF a fost de 40–60 EUR/MWh, iar în 2024–2025 s-a stabilizat între 30–45 EUR/MWh. Astfel, începând cu decembrie 2024 ANRE a probat prețuri reglementate la furnizarea gazelor naturale pentru consumatorii casnici până la 16,74 lei/m3.
Pe de altă parte este de menționat despre un și de decizii importante ale ANRE în piața gazelor naturale și anume: trecerea gazoductelor de transport de la Molodvatransgaz, subsidiara SA Moldvogaz, în folosință Vestmoldtransgaz, subsidiara Transgaz România la finele anului 2023 și retragerea începând cu 1 septembrie 2025 a licenței de furnizare a gazelor naturale pentru toate companiile subsidiare ale Moldovagaz si desemnarea SA Energocom – furnizor de gaze naturale de serviciu universal și de ultima opțiune, ceea ce consolidează rolul si importanța acestei companii în tot lanțul de procurare pe piețele internaționale și comercializare angro și cu amănuntul a gazelor naturale în țară.
Drept rezultat, în perioada anilor 2020–2025 au fost considerabil majorate tarifele de transport al gazelor naturale, înregistrând o creștere de aproximativ 3,5 ori, de la circa 3 100 lei/1000 m³ în 2020 la peste 11 000 lei/1000 m³ în 2025 pentru punctele de intrare în rețelele de transport. În același timp, tarifele de distribuție au crescut de peste 4 ori, ajungând la valori de până la 15 500 lei/1000 m³ pentru rețelele de joasă presiune, iar costurile de furnizare au fost ajustate corespunzător, toate acestea fiind componente esențiale ale prețurilor reglementate aplicabile consumatorilor casnici și non-casnici.
Astfel, în baza celor de mai sus, este evident că prin schimbarea criteriilor de licențiere și înăsprirea condițiilor de accesare al acestor genuri de activitate piața furnizării a gazelor natural a devenit mai reglementată și concentrară (monopolizată) de SA Energocom, gestionată de către stat. În consecință, furnizorii de pe piața liberă au o cotă de piață minoră, fiind doar consumatorii industriali, fapt ce obstrucționează idea de liberalizare a pieței gazelor natural în Moldova.
Producerea internă de agent termic
Sistemul termoenergetic din țară este format din câteva centrale de cogenerare: Termoelectrica SA cu două surse: CET-1, CET-2 și SA CET-Nord. Combustibilul principal utilizat fiind gazul natural, cu un randament de cca 60%. Utilizarea păcurii fiind doar in situații de criză precum a fost in sezonul de încălzire din anul 2023. Sistemele centralizate de aprovizionare cu energie termică funcționează doar în mun. Chișinău, Bălți și câteva orașe mici, cu pierderi în rețea de peste 20%. Începând cu anul 2023 se înregistrează o tranziție lentă spre surse alternative. Termoelectrica SA a inițiat proiecte-pilot de utilizare a biocombustibilului (Miscanthus), iar CET-Nord a crescut producția în regim de cogenerare. Totodată, peste 30 de instituții publice au fost reconectate la sistemele centralizate, crescând sarcina termică și eficiența rețelelor.
Consumul de agent termic este sezonier si dependent de condițiile climaterice, cu vârfuri de consum de cca 200 mln kWh/lună. Sectorul rezidențial reprezenta peste 75% din totalul consumului, iar instituțiile publice au avut o pondere semnificativă în orașele cu rețele funcționale. Sezonul rece 2023–2024 a înregistrat un consum total de aproximativ 810,5 milioane m³ echivalent gaze, reflectând o revenire față de minimul din 2022, când consumul anual a fost de 847,2 milioane m³.
Pentru sezonul rece 2025–2026, se estimează un consum total de 837 mln m³ echivalent, în creștere față de anul anterior. În aprilie 2025, consumul a fost de 49,3 milioane m³ de gaze naturale , cu o creștere de 67,7% față de aprilie 2024, pe fondul temperaturilor mai scăzute și extinderii rețelelor. Dinamica lunară variază între 32 și 200 milioane m³, în funcție de sezon și sectorul utilizator.
Evoluția tarifelor reglementate la energia termică (lei/Gcal):
| S.A. Termoelectrica 2020: 1.200–1.300 lei/Gcal 2023: 2.975 lei/Gcal 2025: 2.510 lei/Gcal | S.A. CET Nord 2020: 1.100–1.200 lei/Gcal 2023: ~2.400 lei/Gcal 2025: 2.126 lei/Gcal | S.A. Comgaz-Plus 2020: 2.000 lei/Gcal 2023: ~3.900 lei/Gcal 2025: 3.603 lei/Gcal |
Ce ține de tarifele reglementate, în anul 2021 tarifele reglementate pentru energia termică constituiau 1 479 lei/Gcal (începând cu 1 ianuarie 2021), ulterior fiind majorate la 1 816 lei/Gcal începând cu 1 noiembrie 2021, conform Hotărârii ANRE nr. 549 din 20.11.2021. În anul 2023, tarifele au continuat să crească semnificativ, ajungând la 2 774 lei/Gcal pentru S.A. Termoelectrica și până la 3 215 lei/Gcal pentru S.A. CET-Nord, reflectând presiunea costurilor de producere și distribuție. Ulterior, în martie 2024, ANRE a aprobat o reducere a tarifelor, ca urmare a scăderii prețului de achiziție a gazelor și a optimizării proceselor tehnologice, astfel că tariful pentru Termoelectrica a fost diminuat la 2 138 lei/Gcal, iar pentru CET-Nord la 2 245 lei/Gcal, marcând o revenire parțială spre niveluri mai accesibile pentru consumatori. Iar, în prezent ANRE a aprobat și se aplică tarife mai mari după cum urmează: SA Termoelectrica: 2.510 lei/Gcal; CET Nord: 2.126 lei/Gcal; Comgaz-Plus: 3.603 lei/Gcal, Comrat: 3.222 lei/Gcal, Glodeni: 2.205 lei/Gcal, Apă-Canal Chișinău: 2.682 lei/Gcal.
În concluzie putem menționa că fluctuațiile semnificative ale tarifelor la energie în perioada 2020–2025 au generat efecte negative profunde asupra mediului antreprenorial, veniturilor populației și echilibrului macroeconomic al Republicii Moldova. Creșterea bruscă a costurilor energetice în 2022–2023, pe fondul crizei regionale și al dependenței de importuri, a afectat competitivitatea întreprinderilor, în special în sectorul de producere și agroalimentar, unde cheltuielile operaționale au crescut cu peste 30%. Mulți antreprenori au fost forțați să își reducă activitatea, să amâne investiții sau să transfere costurile către consumatori, amplificând presiunea inflaționistă.
Pentru populație, scumpirea energiei a dus la o creștere semnificativă a poverii energetice: în 2023, gospodăriile vulnerabile alocau o parte semnificativă din venitul lunar pentru plata facturilor, ceea ce a accentuat riscul de sărăcie energetică și a redus capacitatea de consum. În paralel, economia națională a resimțit o încetinire a cererii interne, o creștere a inflației și o presiune suplimentară asupra bugetului public, care a fost nevoit să aloce resurse suplimentare pentru compensații și subvenții. Nivelul de sărăcie fiind în creștere, atingând către anul 2025 o pondere de peste 34%, în special în rândul populației din zona rurală.
În ceea ce privește dinamica consumului energetic, ultimii cinci ani au evidențiat o tendință de diversificare lentă a surselor, dar și o volatilitate accentuată a cererii. Consumul de energie electrică și gaze naturale a fost marcat de scăderi în perioadele de criză și reveniri parțiale în anii de stabilizare. Sectorul rezidențial a rămas principalul consumator, cu o pondere de peste 50%, urmat de transport și industrie. În același timp, ponderea energiei regenerabile în mixul de consum a crescut modest, indicând o direcție pozitivă, dar insuficientă pentru reducerea vulnerabilității structurale.
Pentru a amortiza presiunea asupra populației și mediului de afaceri, statul ar trebui să adopte un set coerent de măsuri structurale și de sprijin:
- extinderea și digitalizarea programelor de compensații energetice, cu accent pe gospodăriile vulnerabile și IMM-uri din sectoarele critice.
- accelerarea investițiilor în eficiență energetică, prin programe dedicate clădirilor publice, locuințelor și infrastructurii industriale.
- diversificarea surselor de aprovizionare, inclusiv prin consolidarea capacităților de stocare și integrarea pieței regionale de energie.
- stimularea producției locale de energie regenerabilă, prin facilități fiscale, granturi și parteneriate public-private.
- crearea unui cadru predictibil de reglementare, care să permită planificarea pe termen mediu și să reducă incertitudinea pentru investitori și consumatori.
Aceste măsuri ar contribui nu doar la reducerea vulnerabilității energetice, ci și la consolidarea rezilienței economice și sociale a Republicii Moldova în fața șocurilor externe.
Lasă un răspuns