LEX-ECON Consulting

Într-un context regional marcat de instabilitate geopolitică, presiuni inflaționiste și ajustări structurale post-criză, comerțul internațional al Republicii Moldova traversează o perioadă de volatilitate accentuată și dezechilibru sistemic. Evoluțiile anului 2025 indică o adâncire a deficitului comercial, o scădere a capacității de acoperire a importurilor prin exporturi și o reconfigurare parțială a structurii sectoriale, cu o orientare tot mai pronunțată spre produse industriale și textile, în detrimentul componentelor agroalimentare și energetice.

Această dinamică comercială nu poate fi analizată izolat, ci trebuie corelată cu evoluțiile macroeconomice majore care influențează direct competitivitatea externă și reziliența economică. Inflația persistentă afectează puterea de cumpărare internă, comprimă cererea agregată și reduce atractivitatea produselor moldovenești pe piețele internaționale. Contracția PIB-ului în primul trimestru al anului reflectă stagnarea activității economice și deteriorarea capacității de producție internă, în timp ce creșterea accelerată a datoriei publice și a costurilor de finanțare limitează spațiul fiscal pentru intervenții corective. În paralel, deficitul de cont curent a atins un nivel record, semnalând o vulnerabilitate externă profundă și o dependență structurală de importuri energetice, bunuri de consum și echipamente industriale. Acest dezechilibru amplifică riscurile asupra cursului valutar, asupra percepției investitorilor internaționali și asupra capacității statului de a susține o politică comercială activă și coerentă.

Prin urmare, analiza de față își propune să ofere o radiografie integrată a comerțului internațional al Republicii Moldova în 2025, corelată cu principalii indicatori macroeconomici relevanți, pentru a evidenția cauzele structurale ale dezechilibrelor externe, implicațiile asupra ecosistemului comercial intern și internațional, precum și direcțiile strategice necesare pentru reechilibrare și consolidare economică.

Evoluția comerțului international în primele 7 luni din 2025

Conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică, în perioada ianuarie–iulie 2025, exporturile de mărfuri ale Republicii Moldova au însumat 1,948 miliarde USD, în scădere cu 5,7% față de aceeași perioadă din 2024, când valoarea cumulată fusese de 2,066 miliarde USD. Deci, vedem că această contracție este vizibilă atât valoric, dar și cantitativ. Din punct de vedere fizic, volumul exporturilor exprimate în tone metrice a scăzut cu aproximativ 6,5%, de la circa 1.230 mii tone în 2024 la aproximativ 1.150 mii tone în 2025. Exporturile autohtone au înregistrat o diminuare de 4%, iar reexporturile – de 10,8%, ceea ce indică nu doar o reducere valorică, ci și o contracție reală a activității comerciale externe.

Prin comparație, în perioada similară din 2022, exporturile au atins un nivel record de 2,630 miliarde USD, cu un volum fizic estimat la peste 1.350 mii tone, susținut de cererea din piețele vecine și de rolul Moldovei ca rută alternativă de tranzit în contextul crizei ucrainene. În 2020, exporturile din ianuarie–iulie au fost de aproximativ 1,4 miliarde USD, cu un volum fizic de circa 1.050 mii tone, reflectând stagnarea economică globală și cererea externă redusă în context pandemic.

Această evoluție comparativă evidențiază caracterul volatil și conjunctural al performanței comerciale externe a Moldovei, influențată de factori structurali precum capacitatea de producție, competitivitatea și infrastructura logistică, dar și de factori externi – crize regionale, distorsiuni tarifare și reconfigurări de piață.

În ceea ce privește structura exporturilor pe grupe de produse, datele pentru perioada ianuarie–iulie 2025 indică o reconfigurare parțială a structurii sectoriale, cu o orientare mai pronunțată spre produse industriale prelucrate, textile și componente tehnice, în detrimentul mărfurilor agroalimentare și energetice care au dominat în anii anteriori. Exporturile autohtone au însumat 1,498 miliarde USD, reprezentând 76,9% din total, iar reexporturile – 450,5 milioane USD.

Printre grupele de produse aflate în scădere se remarcă:

• Grăsimi și uleiuri vegetale: -72,0%, reflectând o reducere drastică a cererii externe și a stocurilor interne.
• Cereale și preparate pe bază de cereale: -29,7%, afectate de concurența regională și de volatilitatea prețurilor.
• Petrol și produse petroliere: -46,4%, în contextul scăderii reexporturilor și al substituției energetice.
• Hrană pentru animale: -48,2%, semnalând o contracție a piețelor de desfacere tradiționale.
• Legume și fructe: -9,4%, indicând o competitivitate redusă pe piețele externe și o lipsă de susținere logistică.
• Mașini și aparate electrice: -7,4%, posibil afectate de scăderea comenzilor externe și de fragmentarea lanțurilor de aprovizionare.

Astfel, scăderile în aceste grupe indică o vulnerabilitate structurală a sectorului agroalimentar moldovenesc, dependent de conjuncturi externe și expus la fluctuații sezoniere și tarifare. Această fragilitate este accentuată de absența unor politici coerente de susținere a exporturilor agricole, de lipsa unor mecanisme funcționale de stabilizare a prețurilor și de promovare a produselor pe piețele externe. În plus, nivelul redus al subvențiilor acordate producătorilor locali, fragmentarea logistică și accesul limitat la infrastructură de procesare și certificare împiedică valorificarea competitivă a potențialului agricol.

În continuare, vom menționa grupele de produse în creștere, după cum urmează:

• Semințe și fructe oleaginoase: creștere de 50,9%, acest segment revine în prim-plan, beneficiind de cererea stabilă din industria alimentară europeană. Comparativ cu 2020, exporturile sunt de peste două ori mai mari.
• Îmbrăcăminte și accesorii / încălțăminte: creșteri de 10,2% și 49,9% indică o consolidare a poziției Moldovei în lanțurile de producție textile europene. Aceste grupe au fost relativ stabile chiar și în 2020, în ciuda pandemiei, și au crescut constant în 2024–2025.  
• Minereuri și deșeuri metalice: +51,4% față de 2024, reflectând o cerere crescută din partea industriei metalurgice regionale. Acest segment fusese marginal în 2020, dar a crescut semnificativ în 2022–2025.
• Articole din minerale nemetalice / instrumente profesionale și de control: creșteri de 14,2% și 37,0%, aceste grupe indică o diversificare industrială timidă, cu potențial de extindere în zona echipamentelor tehnice și de precizie.

În consecință, creșterile în aceste grupe reflectă o tendință pozitivă de industrializare și integrare în lanțuri valorice europene, dar necesită susținere prin politici de export, standardizare și promovare comercială.

În concluzie ce ține de exporturi, vom evidenția faptul că în 2020 exporturile erau dominate de produse agroalimentare de bază și textile, cu o valoare lunară modestă (~200 mil. USD), într-un context pandemic restrictiv. În 2022 structura exporturilor a fost distorsionată de criza ucraineană, cu ponderi mari pentru petrol, cereale și uleiuri vegetale – toate în creștere conjuncturală. Iar, 2024 a marcat o corecție post-criză, cu scăderi în sectoarele energetice și agricole, dar cu o stabilizare în textile și industrial. Pe când în 2025 se conturează o reorientare spre produse industriale și textile, cu recul în agricultură și energie, dar fără o substituție completă a volumelor pierdute.

În perioada ianuarie–iulie 2025, importurile Republicii Moldova au continuat să crească accelerat, totalizând peste 6 miliarde USD, ceea ce reprezintă o majorare de 18% față de aceeași perioadă din 2024. Această evoluție reflectă o cerere internă robustă pentru bunuri energetice, echipamente industriale și produse de consum, dar și o dependență structurală de piețele externe. Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi s-a redus la doar 32,3%, semnalând o deteriorare structurală a balanței comerciale și o capacitate tot mai limitată de compensare a fluxurilor de import prin activitate productivă internă.

În ceea ce privește structura importurilor pe grupe de produse, se remarcă următoarele evoluții:

• Gaz și produse industriale obținute din gaz (9,6% din total importuri): valoarea importurilor s-a dublat față de 2024, alimentată de creșterea consumului intern și de volatilitatea prețurilor internaționale. Livrările din România, Croația și Ucraina au fost decisive pentru acoperirea cererii.
• Petrol și produse petroliere (8,3%): în pofida unei scăderi de 11,9% față de anul precedent, această grupă rămâne esențială pentru alimentarea sectorului transporturilor și a industriei, cu o pondere semnificativă în balanța energetică.
• Vehicule rutiere (7,7%): creștere de 9,2%, indicând o cerere susținută din partea populației și a sectorului logistic. Importurile provin preponderent din Uniunea Europeană și Coreea de Sud, reflectând preferința pentru standarde tehnice avansate.
• Mașini și aparate electrice (7,1%) și mașini industriale cu aplicații generale (3,6%): creștere cumulată de 19,2%, semnalând investiții în modernizarea infrastructurii și extinderea capacităților de producție.
• Energie electrică (4%): importurile au crescut de 4,3 ori față de perioada similară din 2024, în special din România și Ucraina, ca urmare a ajustărilor tarifare și a deficitului de producție internă.

Astfel, ponderea ridicată a importurilor energetice și de echipamente industriale indică o vulnerabilitate structurală în capacitatea de producție internă, dar și o tendință pozitivă de modernizare tehnologică. Totuși, dependența de surse externe rămâne un risc major în contextul geopolitic actual.

În cee ace privește importurile de legume și fructe în Moldova, cum am menționat acestia au înregistrat o scădere de 9,4% în iulie 2025 față de aceeași lună din 2024, reflectând o cerere internă mai slabă și o posibilă substituție sezonieră cu produse locale. Comparativ, în 2024 aceste importuri crescuseră conjunctural din cauza recoltei slabe și a cererii pentru produse procesate, iar în 2022 – pe fondul războiului din Ucraina – Moldova a diversificat sursele prin importuri masive din România, Turcia și Grecia. În 2020, nivelul importurilor era stabil, dar redus, în context pandemic. Astfel, dinamica ultimilor ani evidențiază lipsa unei strategii coerente de substituție prin producție internă, infrastructură agricolă deficitară și politici comerciale reactive, nu proactive.

Ce ține de structura geografică și partenerii comerciali, Uniunea Europeană rămâne principalul partener comercial, cu o pondere de 66,3% în exporturi și 54,3% în importuri. România, Italia, Germania și Cehia sunt principalii destinatari ai produselor moldovenești, în timp ce Turcia și Ucraina se remarcă prin creșteri semnificative în ambele sensuri ale fluxului comercial. Relațiile comerciale cu CSI rămân marginale, cu doar 6,5% din exporturi și 2,8% din importuri.

Această orientare spre UE este strategică, dar expune economia moldovenească la volatilitatea cererii externe și la standarde tot mai ridicate de conformitate, în special în sectoarele agroalimentar și industrial.

Contextul macroeconomic și impactul său asupra comerțului internațional

În august 2025, rata anuală a inflației a fost de 7,3%, depășind semnificativ ținta de control a Băncii Naționale a Moldovei. De la începutul anului, prețurile au crescut cu 4,8%, chiar dacă in august s-a înregistrat o deflație de 0,4%, care reflectă o situație sezonieră, decât o tendință durabilă și stabilă. Această evoluție este alimentată de efectele întârziate ale majorărilor tarifare la energie electrică, gaze naturale și energie termică, precum și de presiuni externe persistente asupra prețurilor la produsele alimentare de primă necesitate și combustibili.

Impactul asupra comerțului interior este profund și multidimensional. Inflația persistentă reduce puterea de cumpărare a populației, afectând negativ cererea și comprimând consumul intern, în special în segmentele de produse alimentare, bunuri de uz curent și servicii. Comercianții locali resimt o volatilitate crescută a costurilor de aprovizionare, ceea ce duce la ajustări frecvente ale prețurilor de vânzare și la o scădere a marjelor de profit.

În paralel, producătorii autohtoni se confruntă cu dificultăți în menținerea competitivității față de mărfurile importate, care beneficiază adesea de economii de scară și de politici comerciale mai agresive din partea statelor exportatoare. Această presiune inflaționistă amplifică dependența de importuri, în special în sectoarele agroalimentar, energetic și de bunuri de consum, și accentuează dezechilibrul structural al balanței comerciale. Prin urmare, în lipsa unor măsuri de sprijin fiscal și de protecție a producției interne – cum ar fi subvenții direcționate, facilități fiscale pentru IMM-uri și politici de achiziții publice orientate spre produse locale – comerțul interior riscă să se contracteze, iar vulnerabilitatea economică să se adâncească.

Ce ține de PIB, datele pentru trimestrul I 2025 indică o contracție economică de -1,2% față de aceeași perioadă din 2024. După o creștere modestă in anul 2024 de doar 0,1%, economia moldovenească pare să fi intrat într-o fază de stagnare, afectată de scăderea cererii interne, incertitudinile externe și blocajele structurale din sectoarele productive. Amânarea prezentării datelor privind evoluția BIP pentru primele 6 luni ale anului 2025 de către Biroul Național de Statistică fortifică îngrijorările experților de aprofundare a crizei economice și aprofundarea recesiunii si scăderii nivelului de trai al populației.

În consecință, contracția PIB-ului, în paralel cu creșterea importurilor, sugerează o deteriorare a capacității de producție internă și o vulnerabilitate accentuată în fața șocurilor externe. Această dinamică afectează direct comerțul interior, prin reducerea activității economice în sectoarele cu valoare adăugată locală, scăderea încrederii consumatorilor și comprimarea investițiilor în rețele comerciale și producție.

Întreprinderile mici și mijlocii, care constituie coloana vertebrală a comerțului intern, resimt presiunea costurilor crescute, cererea slabă și accesul limitat la finanțare. În lipsa unor politici de susțineter a producătorilor locali, comerțul interior riscă să se contracteze și mai mult, accentuând dependența de bunuri importate și reducând circulația valorii în economia națională. Astfel, stagnarea PIB nu este doar un indicator macroeconomic, ci un semnal de alarmă pentru sănătatea ecosistemului comercial intern.

Cu privire la cursul valutar, leul moldovenesc a înregistrat o volatilitate moderată, influențată de dezechilibrele comerciale și de ajustările tarifare. BNM semnalează o cerere agregată slabă, cu efecte dezinflaționiste, dar și riscuri externe care pot amplifica presiunea asupra cursului de schimb. Stabilitatea relativă a leului este menținută prin intervenții prudente ale BNM, însă dezechilibrul comercial și inflația pot genera presiuni suplimentare înpe termen scurt.

Cu privire la rezervele valutare oficiale ale Republicii Moldova în primele șapte luni ale anului 2025 au înregistrat o ușoară scădere, ajungând la 5,043 miliarde euro la sfârșitul lunii iulie, în coborâre față de nivelul de 5,070 miliarde euro din iunie, pe fondul intervențiilor valutare și al plăților aferente datoriei externe. Comparativ, în aceeași perioadă din 2024, rezervele se situau la aproximativ 4,8 miliarde euro, în creștere față de 2023, susținute de intrări externe și granturi europene. În 2022, rezervele valutare au fost mai volatile, oscilând între 3,5 și 4,1 miliarde euro, reflectând presiunile geopolitice și ajustările de pe piața valutară regională. În 2020, în contextul pandemiei, nivelul rezervelor era semnificativ mai redus, situându-se în jurul valorii de 3,1 miliarde euro. Evoluția din 2025 indică o capacitate relativ stabilă de absorbție a șocurilor externe, dar și o presiune crescândă asupra rezervelor din cauza dezechilibrelor comerciale și a serviciului datoriei publice.

Ce ține de transferurile de mijloace bănești din străinătate în favoarea persoanelor fizice în primele șapte luni ale anului 2025, au totalizat aproximativ 1,825 miliarde USD, în creștere cu 4,2% față de aceeași perioadă din 2024, când volumul remitențelor se situa la 1,751 miliarde USD. Comparativ, în perioada similară din 2022, remitențele au atins un nivel record de 1,920 miliarde USD, alimentate de sprijinul extins oferit familiilor afectate de criza energetică și inflație mare. În 2020, în contextul pandemiei, volumul remitențelor a fost de 1,486 miliarde USD, cu o pondere majoritară provenind din UE.

Datoria publică continuă să crească într-un ritm susținut, reflectând presiuni fiscale tot mai accentuate. La sfârșitul lunii august 2025, datoria externă a Republicii Moldova a constituit 10,742 miliarde USD, în creștere cu 528 milioane USD față de începutul anului, când se situa la 10,214 miliarde USD. În paralel, datoria publică internă a ajuns la 47,36 miliarde lei, în creștere cu 3,4 miliarde lei față de începutul anului și cu 1,2 miliarde lei doar în luna august. Această evoluție este alimentată de emisiuni suplimentare de valori mobiliare de stat (VMS) pe piața primară și prin platforma eVMS.md, în contextul unei cereri scăzute pentru titluri de stat – doar 77% din oferta Ministerului Finanțelor a fost acoperită.

În paralel, rata medie ponderată a dobânzii la VMS a crescut semnificativ, ajungând la 8,98% în primele opt luni ale anului, cu 4 p.p. peste nivelul din 2024. În primele șase luni ale anului 2025, deservirea datoriei publice a costat bugetul de stat peste 6,02 miliarde lei, cu 1,14 miliarde lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent, când cheltuielile aferente serviciului datoriei se ridicau la aproximativ 4,88 miliarde lei. Această creștere reflectă atât majorarea volumului de împrumuturi, cât și creșterea costurilor de finanțare pe piața internă.

Această dinamică indică o deteriorare a condițiilor de finanțare și o sensibilitate crescută la percepția investitorilor privind riscurile macroeconomice. În contextul unui deficit comercial în expansiune și al unei contracții economice, capacitatea statului de a menține disciplina bugetară este pusă la încercare. Prin urmare, în lipsa unor măsuri ferme de consolidare fiscală și de stimulare a producției interne, datoria publică riscă să devină un factor de vulnerabilitate sistemică, cu implicații directe asupra stabilității financiare și a spațiului de manevră bugetar.

Totodată, creșterea datoriei publice afectează indirect comerțul extern prin mai multe canale: presiunea asupra cursului valutar poate reduce competitivitatea exporturilor, iar costurile ridicate de finanțare pot limita investițiile în infrastructura logistică și capacitățile de producție destinate piețelor externe. În plus, percepția negativă a investitorilor internaționali poate reduce accesul la finanțare externă avantajoasă, afectând inclusiv capacitatea de susținere a programelor de promovare a exporturilor și de diversificare a parteneriatelor comerciale. Astfel, datoria publică devine nu doar o provocare fiscală, ci și un obstacol structural în calea echilibrării balanței comerciale și a consolidării poziției Moldovei în comerțul internațional.

O situație gravă se atestă la nivelul deficitului de cont curent și al implicațiilor sale comerciale. Astfel, în primul semestru al anului 2025, Republica Moldova a înregistrat un deficit de cont curent estimat la 2,14 miliarde USD, echivalent cu aproximativ 24,8% din PIB, marcând cel mai ridicat nivel din ultimii 16 ani.

Cauze principale sunt precum creșterea accelerate a importurilor, în timp ce exporturile stagnează sau scad în sectoarele cheie; dependență energetică prin importuri masive de gaz, petrol și energie electrică, cu impact direct asupra balanței de plăți; competitivitate externă slabă, deoarece producătorii locali întâmpină dificultăți în accesarea piețelor internaționale din cauza standardelor, costurilor logistice și lipsei infrastructurii comerciale; exporturi de servicii insuficiente, deși sectorul IT și alte servicii au potențial, volumul actual nu compensează deficitul din comerțul cu bunuri.

Astfel, un deficit de cont curent atât de amplu poate genera presiuni asupra cursului de schimb, afectând competitivitatea exporturilor și costul importurilor. La fel, dezechilibrele externe pot reduce încrederea investitorilor internaționali, iar costuri de finanțare mai mari pentru a acoperi deficitul, vor determina ca statul și sectorul privat să fie nevoiți să recurgă la împrumuturi externe în condiții mai puțin favorabile.

Este de remarcat faptul, că deficitul de cont curent nu este doar un indicator financiar, ci un semnal de alarmă privind sustenabilitatea modelului economic actual. Fără o reechilibrare strategică a comerțului exterior – prin diversificarea exporturilor, reducerea dependenței de importuri și creșterea valorii adăugate – Moldova riscă să rămână într-un cerc vicios de vulnerabilitate externă și stagnare structurală.

Concluzii și recomandări

Analiza dinamicii comerțului internațional al Republicii Moldova în 2025, corelată cu evoluțiile macroeconomice recente, relevă un cumul de vulnerabilități structurale care afectează atât competitivitatea externă, cât și reziliența economică internă. Deficitul comercial în creștere, inflația persistentă, contracția PIB și presiunile fiscale converg spre un dezechilibru sistemic ce riscă să se adâncească în lipsa unor intervenții strategice.

Deficitul de cont curent – ajuns la un nivel record de 26% din PIB – reflectă nu doar o problemă de balanță externă, ci o disfuncție profundă în modelul economic actual, bazat pe importuri masive și exporturi cu valoare adăugată scăzută. În paralel, stagnarea producției interne și creșterea datoriei publice limitează capacitatea statului de a susține politicile comerciale și industriale necesare pentru reechilibrare.

Pentru a evita ajustări macroeconomice dure – precum deprecierea valutară, restricții comerciale sau reducerea importurilor esențiale – este imperativă o abordare integrată, multisectorială și orientată spre competitivitate durabilă. În consecință, reies următoarele recomandări:

• Stimularea exporturilor cu valoare adăugată, în special în industriile agroalimentară, textilă, electronică și de echipamente industriale, prin facilități fiscale, granturi și parteneriate comerciale.
• Diversificarea piețelor de desfacere, cu accent pe parteneri non-tradiționali din Asia, Orientul Mijlociu și Africa, pentru reducerea dependenței de UE.
• Reducerea dependenței de importuri energetice, prin investiții în eficiență energetică, surse regenerabile și capacități de stocare și distribuție.
• Consolidarea fiscală și transparența bugetară, pentru menținerea încrederii investitorilor și a partenerilor internaționali, inclusiv prin reformarea mecanismelor de achiziții publice și control al datoriei.
• Investiții în infrastructura calității și logistică, pentru facilitarea exporturilor și creșterea competitivității produselor moldovenești pe piețele externe.
• Subvenții diferențiate pentru culturi agricole cu valoare adăugată ridicată, însoțite de politici de certificare, procesare și promovare comercială.
• Măsuri de substituire a importurilor, prin susținerea producției locale în sectoarele strategice (energie, agroalimentar, echipamente), inclusiv prin scheme de garantare și achiziții publice orientate.
• Revizuirea politicilor comerciale, pentru eliminarea barierelor administrative și tarifare care afectează exportatorii autohtoni.
• Stimularea exportului de servicii, în special în domenii cu potențial de scalare – IT, consultanță, inginerie, cercetare – prin politici de internaționalizare și branding sectorial. Aceste direcții nu doar că pot contribui la reechilibrarea balanței externe, ci pot transforma vulnerabilitățile actuale în oportunități de dezvoltare durabilă, integrare internațională și consolidare a poziției Moldovei în comerțul regional.