În perioada ianuarie–august 2025, comerțul exterior al Republicii Moldova a înregistrat evoluții diferite ale exporturilor și importurilor, conturând un context economic ce necesită intervenții strategice pentru echilibrarea balanței comerciale și consolidarea competitivității externe.
Analizând structura exporturilor Republicii Moldova în perioada ianuarie – august 2025, observăm că acestea au însumat 2,28 mlrd. dolari SUA, marcând o scădere de 2,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, când s-au înregistrat exporturi în valoare de 2,34 mlrd dolari SUA. Această diminuare este atribuită în principal reducerii reexporturilor de mărfuri străine, care au scăzut cu 11.7%, ajungând la 509,4 mln dolari SUA. În schimb, exporturile de mărfuri autohtone au înregistrat o ușoară creștere de 0,6%, totalizând 1,77 mlrd dolari SUA și reprezentând 77,7% din totalul exporturilor.
În structură exporturile înregistrează câteva schimbări importante și anume: produse agroalimentare exporturile au însumat 631,2 mln dolari SUA, în scădere cu 4,1% față de anul 2024; fructele și legumele în stare proaspătă au înregistrat 112,7 mln dolari SUA, în creștere cu 2,3%, menținând o pondere semnificativă în exporturi, cu cerere constantă din partea piețelor UE; cerealele și semințele oleaginoase au înregistrat o scădere de 7,8%, ajungând la 198,4 mln. Dolari SUA, pe fondul volatilității prețurilor internaționale și al competiției regionale. Pe de altă parte, exporturile de vinuri și băuturi alcoolice au crescut cu 5,1%, ajungând la 23,7 mln dolari SUA. Este de notat că asortimentul și cantitățile mărfurile exportate se reduc continuu.
În ceea ce privește produsele industriale, exporturile au totalizat 689,5 mln dolari SUA, în creștere cu 3,2% față de anul 2024. Produsele textile și îmbrăcămintea înregistrează stagnare, cu o descreștere de 1,2% față de anul precedent, totalizând doar 120,3 mln dolari SUA, afectate de presiuni din partea costurilor de producție și concurența internațională acerbă. Cablajele auto și componentele electronice rămân un pilon al exporturilor industriale, cu cerere stabilă din partea partenerilor străini, în special cei europeni. Exporturile de cablaje au însumat 403,6 mln dolari SUA, în creștere cu 3.4%. Chiar dacă aceste activități reprezintă niște procese intermediare pentru producerea unor componente pentru industria automotive internațională, este importantă din punct de vedere al angajării persoanelor în câmpul muncii și ocupării persoanelor active. Produsele de mobilier și produse din lemn prelucrat au înregistrat o creștere de 2,9%, ajungând la 65,2 mln dolari SUA, reflectând adaptarea la cerințele de design și sustenabilitate ale piețelor externe.
Exportul de produse chimice și farmaceutice a totalizat 78,4 mln dolari SUA, în creștere cu 4.6% față de 2024. Exporturile de produse cosmetice și de igienă au crescut cu 10.8%, totalizând 18.6 mln dolari SUA, în special pe piețele din România și Bulgaria. Pe de altă parte, produsele farmaceutice au înregistrat o stagnare, cu o scădere marginală de 0,7%, totalizând 29.4 mln dolari SUA, limitate de cerințele de certificare și concurența regională.
În ceea ce privește produsele energetice și minerale, exporturile au totalizat 91,9 mln dolari SUA, în scădere cu 13.2% față de 2024. Exporturile de energie electrică au scăzut cu 21.3%, ajungând la 42.1 mln dolari SUA, influențate de dinamica regională și de capacitatea de producție internă. La categoria materiale de construcții, exporturile au fost stabile, cu o creștere marginală de 0.9%, totalizând 49.8 mln dolari SUA, dar cu potențial de extindere în contextul reconstrucției infrastructurii în regiune, în special în Ucraina.
Pe de altă parte, în perioada ianuarie – august 2025, importurile de mărfuri ale Republicii Moldova au însumat 5,37 mlrd dolari SUA, în creștere cu 18,3% față de aceeași perioadă a anului 2024, în care au fost înregistrate importuri de 4,54 mlrd dolari SUA. Această evoluție reflectă o cerere internă robustă, orientată la consum de produse de import care accentuează dezechilibrul comercial, contribuind la adâncirea deficitului balanței comerciale, care a depășit 3 mlrd dolari SUA.
Structura pe categorii de produse evidențiază câteva tendințe relevante. Produsele agroalimentare, importurile au totalizat 712,4 mln dolari SUA, în creștere cu 14.6% față de 2024 și de 1,2 ori mai mare decât volumul exporturilor de produse similare. Produsele de panificație și cerealele procesate au crescut cu 12.1%, ajungând la 98.3 mln dolari SUA, reflectând o cerere constantă din partea sectorului alimentar. Fructele, inclusiv cele exotice și legumele procesate au înregistrat o creștere de 9.8%, totalizând 84.7 mln dolari SUA. O parte din aceste au asigurat diversificarea ofertei pe piața de consum, dar o bună parte au substituit produsele de consum autohtone.
În ceea ce privește produsele industriale și manufacturate, importurile au însumat 1,84 mlrd dolari SUA, în creștere cu 16.9%. Produsele textile și îmbrăcămintea au crescut cu 11,3%, ajungând la 156.2 mln dolari SUA, în special din Turcia și China. Valoarea mașinilor și echipamentelor industriale au înregistrat o creștere de 19.4%, totalizând 823,5 mln dolari SUA, reflectându-se în investiții în infrastructură și modernizarea capacităților de producție. Materialele plastice și articolele din cauciuc au crescut cu 8,7%, ajungând la 112,6 mln dolari SUA.
Importul de produse chimice și farmaceutice au totalizat 624,3 mln dolari SUA, în creștere cu 17.8% față de 2024. Produsele farmaceutice au crescut cu 15.2%, ajungând la 198,7 mln dolari SUA, în contextul cererii crescute pentru medicamente și produse medicale. Produsele cosmetice și de igienă au înregistrat o creștere de 10.4%, totalizând 74.3 mln dolari SUA, în special din UE și Ucraina.
În ceea ce privește produsele energetice și minerale, importurile au totalizat cca 1,2 mlrd dolari SUA ceea ce constituie cca 22% din total importuri, au înregistrat creștere valorică de 21.6% față de 2024. Importurile de gaze naturale și produse petroliere au crescut cu 24,3%, ajungând la 987,4 mln dolari SUA, influențate de prețurile internaționale și necesitățile interne. Materialele de construcție au crescut cu 9.2%, totalizând cca 204 mln dolari SUA, susținute de creșterea sectorului imobiliar și proiectele de infrastructură.
Geografia comerțului exterior al Republicii Moldova reflectă o orientare consolidată și determinată spre țările Uniunii Europene, atât la export, cât și la import, cu tendințe clare de reconfigurare a fluxurilor comerciale.
La nivelul exporturilor, Uniunea Europeană rămâne principalul partener comercial, absorbind 61,6% din totalul mărfurilor exportate. Atenționăm că anterior ponderea exporturilor spre piața comunitară a ajuns până la 67% din total. România se menține în poziția de lider, cu o pondere de 28.4%, fiind principala destinație pentru cablajele auto, produsele agroalimentare, băuturile alcoolice și mobilier. Germania, cu o pondere de 6.8%, este un partener pentru produse industriale și textile, iar Italia, Polonia și Cehia contribuie semnificativ la absorbția produselor agroalimentare și procesate. Exporturile către țările CSI au reprezentat 14.2%, trendul descendent înregistrat în anii precedenți continuă și este stimulat de politicile fiscale și monetare ale statului, dar și sancțiunile și monitorizările internaționale afectează atractivitatea acestor piețe. Ucraina și Kazahstan rămân piețe relevante, în special pentru produsele agroalimentare, materialele de construcții și bunurile de larg consum. În același timp, exporturile către țările din restul lumii – Asia, Orientul Mijlociu și America de Nord – au însumat 24.2%, cu tendințe de creștere în Asia Centrală și Orientul Mijlociu, unde se remarcă interes pentru produsele agroalimentare, cosmetice și textile.
În ceea ce privește importurile, Uniunea Europeană furnizează 45,9% din totalul mărfurilor importate, din care România are o pondere de 15,6% din total importuri. Aceasta furnizează produse petroliere, farmaceutice, alimentare și materiale de construcții. Germania și Italia sunt surse importante de echipamente industriale, produse textile și chimice, în timp ce Polonia și Bulgaria contribuie cu produse agroalimentare și bunuri de consum.
Importurile din țările CSI au crescut, ajungând la 22,3%, în special din Ucraina, în care predomină energia electrică, produsele agroalimentare, în special laptele și produsele lactate, carnea și produsele din carne și materialele de construcții, precum și din Federația Rusă, pentru gaze naturale lichefiate și produse chimice – îngrășăminte. Importurile din Asia, în special din China și Turcia, au înregistrat o creștere semnificativă, reprezentând 27.4% din total, conținând o diversificare a produselor textile, echipamente, bunuri de consum și materiale plastice.
Pe termen scurt, sunt așteptări de consolidare și extindere a relațiilor comerciale cu țările UE, în baza Acordului de Asociere și comerț liber, proximitatea logistică și complementaritatea economică. Diversificarea și creșterea schimburilor comerciale cu țările din Asia, în special în ceea ce privește importurile de bunuri de consum și echipamente, care vor înregistra tendințe stabil ascendente, în timp ce exporturile către CSI vor continua să scadă, pe fondul instabilității regionale și al reorientării strategice spre piețe stabile și predictibile.
Deficitul balanței comerciale al țării continuă să crească, ajungând la aproximativ 3,1 mlrd dolari SUA, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă de peste 50% față de aceeași perioadă a anului 2024, când acesta a constituit doar 2,2 mlrd dolari SUA.
Această evoluție negativă este determinată de mai mulți factori. Pe de o parte, importurile au crescut mult mai accelerat, decât în anii precedenți, iar exporturile continuă să scadă. Adițional, la import predomină importuri resurse energetice la prețuri ridicate, lipsa echipamentelor industriale pentru modernizarea economiei, extinderea volumelor și cantităților de bunuri de larg consum și produselor agroalimentare, care direct concurează cu produsele autohtone. Pe de altă parte, exporturile stagnează, în special din cauza diminuării reexporturilor și a presiunilor externe asupra competitivității produselor autohtone.
Pe termen mediu, menținerea unui deficit comercial la niveluri ridicate afectează echilibrul macroeconomic, presiunea pe cursul valutar și capacitatea de finanțare a economiei. Prin urmare, este esențială o intervenție coordonată, multisectorială, cu instrumente de politici monetare, economice, fiscale și vamale, care să transforme provocarea comercială într-o oportunitate de reformă și modernizare economică.
În concluzie constatăm adâncirea deficitului comercial ceea ce impune o atenție sporită din partea autorităților, în vederea stimulării producerii interne, exporturilor autohtone, diversificării piețelor externe și reducerii dependenței de import uri. Această evoluție necesită o abordare strategică integrată, care să vizeze consolidarea capacităților de producție locală, în special în sectoarele cu potențial de substituție a importurilor, precum agroalimentar, materiale de construcții și bunuri de consum. În paralel, este esențială sprijinirea producătorilor și investitorilor autohtoni, stimularea accesului la finanțare, facilitarea exportatorilor prin facilitarea accesului la piețele externe, obținerea certificărilor internaționale, digitalizarea proceselor comerciale și intensificarea eforturilor de promovare.
Reevaluarea politicilor comerciale și fiscale devine o prioritate, pentru a stimula investițiile în industrii orientate spre export și pentru a reduce vulnerabilitatea la șocuri externe. În acest sens, crearea de platforme intersectoriale de colaborare, capabile să conecteze producătorii locali cu rețelele internaționale de distribuție și finanțare, poate genera sinergii valoroase și oportunități de extindere comercială. Totodată, consolidarea capacităților de export ale producătorilor moldoveni trebuie să se bazeze pe valorificarea acordurilor comerciale existente și pe o adaptare continuă la cerințele piețelor externe. Recalibrarea politicilor de reexport și optimizarea logisticii ar putea contribui la redresarea segmentului afectat, în timp ce creșterea importurilor trebuie corelată cu politici de substituție prin producție locală acolo unde este fezabil, în special în domeniile cu impact direct asupra balanței comerciale. În final, deficitul comercial accentuat impune măsuri de echilibrare macroeconomică și stimulente direcționate către investiții productive, capabile să genereze valoare adăugată și să consolideze poziția Republicii Moldova în rețelele comerciale regionale și europene.
Lasă un răspuns