În anul 2024 agricultura a continuat să stagneze, iar criza devenind și mai profundă. Volumul producției agricole în prețuri comparabile s-a micșorat cu 15% față de anul 2023. Factorul de bază fiind scăderea dramatică a producției vegetale, cu cca 23% (atât la întreprinderi agricole, cât și la gospodării individuale), atât din cauza secetei, cât și a politicilor sectoriale sistemice de susținere a producătorului agricol și de stimulare a exporturilor produselor moldovenești. Datorită creșterii de peste 6% a volumului producției animaliere s-a reușit atenuarea unei situații dramatice în statistica oficială.
În anul 2024 valoric producția agricolă totală a constituit cca 41,37 mlrd lei, mai puțin cu peste 1% față de anul precedent și cu cca 14,5% față de anul 2021. Având în vedere nivelul inflației și fluctuațiile de prețuri pentru produsele vegetale și animaliere, se poate de constat că în termeni reali valoarea producției agricole s-a diminuat și ramură este în stagnare.
În anul 2024 volumul producției vegetale, ceea ce constituie peste 68% din volumul total al producției agricole, a constituit 28,1 mlrd lei sau cu 26% mai puțin față de anul 2021, iar volumul producției animaliere în expresie valorică s-a majorat cu 25%.
Cu toate acestea, în termeni cantitativi, în anul 2024 recolta de cereale, sfeclă de zahăr și leguminoase a scăzut cu peste 33% față de anul 2023. O dinamică negativă s-a înregistrat și pentru următoarele culturi vegetale: floarea soarelui (- 19%); soia (- 18,4%); rapița (–59,5%); cartofi (– 21,5%); fructe și nuci (–22,4%); struguri (-30,6%) etc.
În anul 2024 sectorul zootehniei a înregistrat unele creșteri la efectivul de animale și păsări. Astfel, numărul de capete de bovine a crescut cu 1%; porcine (+2,5 ori); ovine (+3,17 ori); caprine (+33%); iepuri de casă (+90%); familii de albini (+7%). Totuși, în expresie valorică producția animalieră a constituit cca 12,1 mlrd lei sau 32% din valoarea totală a producției agricole. Aceasta s-a majorat cu cca 2,1% față de anul 2023 și cu 25% mai mult decât în anul 2021.
Având în vedere fluctuațiile piețelor agricole internaționale și regionale, condițiile climaterice nefavorabile, efectele negative ale crizei din domeniul agriculturii, care s-a început în anul 2022, se atestă o majorare galopantă a prețurilor la produsele agricole și animaliere. Astfel, la finele anului 2024 indicele prețurilor de consum la produse agro-alimentare s-a majorat cu peste 7,17% față de anul 2023 sau cu 1,5 p.p. mai mult decât inflația anuală din țară.
Cu toate acestea, pentru unele categorii de produse creșterea prețurilor a fost mult mai esențială și anume: legume – cu 29%, din care la castraveți (+27,8%), usturoi (+24,4%), roșii (+15%); fructe proaspete (+25,4%), dine care la strugurii (+77%); ouă de găină (+17%); lapte și produse lactate (+3,5%), unt (+5,6%); ulei vegetal (+5%) etc.
Tendințe similare continuă să fie înregistrate și în primele luni ale anului 2025. Oferta locală de produse agroalimentare este limitată și în asortiment extrem de îngust. Cererea pieței interne fiind preponderent asigurată din importuri, în special din Ucraina (produse animaliere: lapte și produse din lapte, carne și produse din carne, cereale etc.) și țările UE. Astfel, în anul 2024 se atestă o reducere considerabilă a exporturilor din Moldova cu peste 12,2% și o stabilitate ascendentă la importuri de produse agroalimentare pentru consum final.
Mai mult ca atât, în anul 2024 exportul de cereale care reprezintă 9,1% din totalul exporturilor s-a diminuat cu peste 24,4%, iar uleiurile de floarea- soarelui, care reprezintă 3,4% din totalul exporturilor, s-au redus cu peste 51% față de anul 2023.
Criza din domeniul agriculturii, insuficiența de finanțare și suport din partea statului, subdezvoltarea sectorului, în special al industriei alimentare prelucrătoare garantează stabilitatea importului de produse pe piața internă care în anul 2024 s-a majorat cu 4,5% față de anul 2023. Astfel, în anii 2023-2024 Moldova dintr-o țară exportatoare de fructe, legume, zahăr etc. a devenit o țară importatoare. Volumul zahărului importat în anul 2024 practic s-a dublat, legumele și fructele s-a majorat cu 10%, de băuturi alcoolice și nealcoolice a crescut cu 20,2%, iar produse lactate și ouă de păsări cu 21,5%.
În pofida unor eforturi și îngrijorări manifestate instituțiile guvernamentale, pe parcursul ultimelor ani situația din agricultură a rămas dificilă. Nivelul de îndatorare și expunere a fermierilor și agricultorilor a crescut exponențial, atât la plata impozitelor la bugetul național și local, cât și față de sistemul bancar. Cu greu se asigură efectuarea lucrărilor agricole, majoritatea fermierilor preferând însămânțarea terenurilor agricole cu culturi anuale, în special cereale, ceea ce dă o valoare adăugată limitată.
Pentru anul 2025 nu există premise optimiste pentru dezvoltarea durabilă a sectorului agro-alimentar. În pofida nivelului inflației din ultimii ani, care cumulativ a depășit nivelul de 55%, fondul de susținere a agriculturii din partea stratului a rămas la nivelul anului 2020 și constituie cca 1,5 mlrd lei. Astfel, din resursele disponibile pentru anul curent cu greu s-a reușit acoperirea restanțelor la plata subvențiilor pentru anul 2023. Multitudinea problemelor din agricultură rămân nesoluționate, fapt ce subminează eforturile investiționale în sector și securitatea alimentară.
Este evident faptul că pentru a asigura o dezvoltare durabilă în domeniul agro-alimentar pe termen scurt și mediu, sunt necesare de promovat politici și instrumente stimulatori din partea statului și anume: sprijin financiar și tehnic pentru agricultori; dezvoltarea infrastructurii de irigare și asigurarea accesului la ea pentru agricultorii orientați la creșterea culturilor cu valoare adăugată, care va contribui la creșterea productivității și la reducerea impactului schimbărilor climatice asupra agriculturii; diversificarea producției pentru a menține competitivitatea pe piețele externe și pentru a reduce dependența de anumite culturi; importul de tehnologii noi și modernizarea infrastructurii prin programe dedicate; asigurarea accesului la finanțare, inclusiv la programele de dezvoltare, etc.
Lasă un răspuns