Recent, Banca Națională a Moldovei a publicat balanța de plăți pentru trimestrul I al anului curent. Astfel, făcând o sinteză a contului curent și de capital, se atestă următoarele:
- contul curent are un sold negativ de peste 1 mlrd. USD, ceea ce arată un deficit semnificativ, amplificat de balanța negativă a bunurilor;
- contul de capital la fel are un sold negativ, – 9,2 mln. USD, adică atestăm o contribuție marginală negativă la finanțarea externă;
- capacitatea de finanțare este la fel negativă de peste 1 mlrd. USD, ceea ce demonstrează o necesitate netă de finanțare externă a economiei;
- soldul contului financiar este negativ de peste 900 mln USD, fapt ce arată că nu există finanțare suficientă pentru acoperirea contului curent, ceea ce pune presiune pe rezerve și risc de ajustare valutară prin deprecierea leului.
În ceea ce privește balanța bunurilor și serviciilor în primele 3 luni ale lui 2025, avem deficit uriaș la capitolul bunurilor, de peste 1,6 mlrd. USD, explicabil prin creșteri accelerate ale importurilor care domină exporturile care se contractează continuu in ultimii ani și care un însumat doar cca 691 mln. USD vs. importuri 2,3 mlrd. USD.
În contrast, avem excedent la capitolul servicii de peste 200 mln. USD, datorat în special sectorului IT&C, serviciilor de călătorie și remiterilor bănești din străinătate de la conaționalii. Exporturi de servicii au constituit cca 626 mln. USD, pe când importurile 425,85 mln. USD. Astfel, datele din primul trimestru curent arată că principala sursă de dezechilibru al contului curent este comerțul cu bunuri.
Analiza balanței de plăți pe cele mai importante direcții economice ale Moldovei. Astfel, pe ramuri industrial, tabloul general este următorul:
- transport: balanță negativă de – 52.64 mln. USD, în special din segmentul transportului de mărfuri și aerian;
- turism & călătorii: excedent de +14.45 mln. USD – încurajator pentru turismul receptiv și consumul din partea nerezidenților;
- telecomunicații & IT: net pozitiv (servicii de informatică: +155,15 mln. USD). Acest sector rămâne una dintre cele mai competitive ramuri exportatoare;
- servicii financiare și de asigurări: solduri negative – un punct slab fiind infrastructura pieței financiare.
Ce ține de venituri primare și secundare, atestăm un dezechilibru structural la venituri primare, deoarece avem excedent de remunerare a salariaților, care sunt rezidenți moldoveni cu munca în străinătate, în special lucrători sezonieri (+133,25 mln. USD), dar deficit profund pe veniturile din investiții (-130,25 mln. USD), în special repatrieri de profituri și dividende ale investitorilor străini. România și Olanda sunt frecvent în topul beneficiarilor repatrierilor de profituri.
Deci, excedentul vine din munca moldovenilor în străinătate, nu din activități economice interne, ceea ce duce la riscuri de vulnerabilitate la șocuri externe și arată o lipsă de stimulente pentru crearea de locuri de muncă bine plătite în interiorul țării. Pe de altă parte, ieșirea netă de capital arată că Moldova atrage investiții străine, dar profiturile sunt repatriate, nu reinvestite, fenomen ce nu contribuie la creșterea PIB-lui. Astfel, dezechilibrul creat între muncă și capital reflectă o asimetrie în modelul de dezvoltare a Moldovei prin faptul că exportăm forță de muncă și importăm capital, dar nu reținem suficient din valoarea creată.
La venituri secundare avem +400,38 mln. USD, din care cca 174 mln. USD sunt remiteri, care joacă un rol cheie în susținerea echilibrului extern, iar altele 86,57 mln. USD sunt transferuri publice și cooperare internațională. Datele oficiale confirmă o scădere a remiterilor în primul trimestru din 2025, iar tendința este într-adevăr una de încetinire structurală. Scădere față de T1 2024 este de 5%: remiterile din Rusia și CSI s-au prăbușit de 3,4 ori, iar cele din UE au scăzut cu 2,9%.
Contul financiar se arată după cum urmează:
- investiții directe: +21,59 mln. USD în active, +124,55 mil. USD în pasive , astfel a rezultat sold net de – 102.96 mil. USD, indicând atragere de capital sub nivelul necesar, adică retrageri de active sau lipsa achizițiilor noi relevante. investiții de portofoliu: activitate modestă, dar pozitivă în titluri de creanță.
- alte investiții (credite, depozite etc.): sold negativ – 680,94 mln. USD, principala ieșire netă de capital. De remarcat retragerile masive din depozite și poziții valutare. Cel mai probabil este un semnal de stres pe lichidități sau restructurare a pozițiilor valutare pe piața internă. Acest fenomen demonstrează că avem o perioadă de incertitudine din cauza inflației, costuri ridicate la resurse energetice, riscuri externe și interne, ceea ce determină agenții economici, inclusiv populația, să retragă lichidități din bănci și le convertesc în valută sau le transferă în afara țării. În primele luni din 2025 datele oficiale arată că populația a retras masiv numerar din bănci, în special pentru achiziții de valută și consum, ceea ce indică neîncredere în stabilitatea financiară.
- active de rezervă, ce reprezintă utilizarea rezervelor valutare ale BNM, sunt în diminuare de -141,2 mln. USD, indicând intervenții ale băncii centrale pentru stabilizarea leului și acoperirea deficitului valutar sau finanțare a deficitului extern.
Contul de capital atestă un sold negativ -9,2 mln. USD, din cauza transferurilor de capital ale administrației publice și ale gospodăriilor, cauzat și de volum redus, fără influență semnificativă în compensarea deficitului curent.
| Indicator | T1 2024 (mln. USD) | T1 2025 (mln. USD) | Evoluție |
| Cont curent (sold) | – 449.61 | – 1,020.50 | deteriorare semnificativă |
| Cont de capital (sold) | +11.47 | – 9.20 | inversare de trend |
| Necesitate netă de finanțare | – 438.14 | – 1,007.76 | scădere de 2,5 ori |
| Cont financiar (sold) | + 493.11 | – 901.07 | trecere de la intrări la ieșiri |
| Investiții directe (net) | +122.00 | – 102.96 | scădere drastică |
| Active de rezervă | – 141.20 | diminuare rezerve |
Analiza dinamicii sugerează deteriorarea contului curent în anul 2025 cauzată, în principal, de creșterea importurilor de bunuri și repatrieri mai masive de profituri din piața internă către investitori străini. La fel, scăderea investițiilor directe nete indică scăderea încrederii investitorilor sau o stagnare a proiectelor noi, iar trecerea contului financiar în negativ semnalează ieșiri nete de capital, inclusiv din depozite și alte investiții. În consecință, diminuarea rezervelor valutare este un semnal de alertă privind presiunea pe balanța valutară și potențialele riscuri de ajustare monetară. Or, aici se atestă un risc valutar, deoarece diminuarea rezervelor ar putea accentua volatilitatea leului. Toate aceste riscuri fac Moldova mai vulnerabilă la șocuri regionale, cum sunt prețurile la resurse energetice, la produse alimentare etc.
În concluzie, constatăm că Moldova înregistrează un deficit de cont curent considerabil, dublu comparativ cu aceeași perioadă al anului 2024, acoperit doar parțial prin intrări de capital – în special reinvestiri și remiteri. Structura dezechilibrată a comerțului cu bunuri (importuri masive vs. exporturi limitate) continuă să fie vulnerabilitatea principală a poziției externe. Chiar dacă serviciile IT, remiterile și veniturile din munca în străinătate oferă un sprijin esențial, atenuând presiunea pe balanța de plăți, oricum reducerea rezervelor valutare și ieșirile nete din alte investiții fac presiune pe lichiditățile externe.
Prin urmare este stringentă reducerea deficitului comercial structural prin stimularea exporturilor cu valoare adăugată (ex: agricultură procesată, software, industrii creative) și recalibrarea politicilor comerciale în favoarea substituției importurilor strategice (ex: materiale de construcții, textile, IT hardware). La fel este necesară consolidarea surselor de investiții durabile, cum ar fi promovarea parteneriatelor public-private pentru infrastructură și logistică și crearea unor instrumente suplimentare de atragere și garantare a investițiilor productive, în special în zonele economice libere și sectorul industrial. Pe de altă parte, trebuie îmbunătățite instrumentele de atragere a remitențelor bănești de peste hotare in instrumente financiare și investiționale orientate la dezvoltarea și creșterea economică durabilă. De asemenea, este extrem de necesar o gestionare prudentă a rezervelor valutare, în special asigurarea transparenței privind utilizarea rezervelor în finanțarea balanței de plăți.
Lasă un răspuns