Recent, la 7 aprilie 2025 Parlamentul Republicii Moldova a votat, în regim de urgență, în prima lectură inițiativa Guvernului de modificare și completare a legii Bugetului de Stat pentru anul 2025. Modul în care s-a elaborat și prezentat această inițiativă, precum și conținutul ei denotă interesele politico-electorale ale guvernării și necesitatea unor investiții fragmentate la nivelul autorităților publice locale și la nivel de anumite programe sectoriale cu impact asupra alegătorilor.
Astfel, la nivel macro au fost majorate partea de venituri la bugetul de stat până la 75,3 mlrd lei sau cu cca 4 mlrd lei mai mult decât în bugetul inițial, fiind lipsă sursele și argumentarea economico-financiară a acestor majorări. Evoluția indicatorilor macroeconomici din anul 2024 si prognoza acestora pentru anul 2025 arată o lipsă acută de resurse interne pentru majorarea veniturilor bugetare în cadrul politicii fiscal-bugetare si comerciale actuale. În același, timp cheltuielile s-au majorat la 93,2 mlrd lei sau cu cca 8 mlrd lei mai mult față de versiunea inițială a bugetului. În pofida lipsei surselor clare de majorare a veniturilor și acoperirii cheltuielilor, deficitul bugetului de stat a crescut până la aproximativ 18 mlrd lei sau până 5,5% din PIB-ul estimat pentru anul 2025. Asemenea, deficite sunt contrare tuturor cutumelor și recomandărilor internaționale și discreditează stabilitatea bugetară a țării.
Bugetul de stat pentru anul 2025 se bazează pe o prognoză macroeconomică prea optimistă, ceea ce va influența negativ veniturile bugetare. Astfel, la baza estimărilor bugetare s-au considerat următoarele: creșterea PIB – 2,5% în anul 2024 și 3,5% în anul 2025; volumul producției agricole 33,9 mlrd lei sau -10% în anul 2024 și +1,5% în anul 2025; volumul producției industriale – 8,7 mlrd lei și o creștere de 2% în anul 2024 și +3% în anul 2025; exporturile cu o scădere de 11% în anul 2024 și creștere de 9% în anul 2025 etc. În realitate lucrurile sunt mult mai grave: în anul 2024 creșterea economică este la nivelul erorilor statistice și constituie doar 0,1%; volumul producției agricole a scăzut cu 14,6%, volumul producției industriale a scăzut cu 1,1%, din care industria prelucrătoare cu -14,2%; exporturile – 12,2%, după o scădere de 6,5% în anul 2023; importurile au crescut cu 4,5%; investițiile străine directe scădere de – 40%; numărul angajaților constituie cca 820 mii persoane, în scădere cu peste 30 mii persoane față de anul 2023, inflația pentru ultimele 12 luni in jur de 10% etc.
Ritmul modest a creșterilor prognozate pentru majoritatea indicatorilor macroeconomici denotă probleme structurale în economia națională și probleme sistemice în majoritatea sectoarelor, inclusiv subfinanțarea bugetului asigurărilor sociale și un suport extern modest din partea partenerilor de dezvoltare în criză.
Chiar dacă bugetul Plus pentru anul 2025 prevede majorarea fondurilor și programelor de susținere a anumitor sectoare, totuși, se atestă o lipsă a unui suport sustenabil al programelor de infrastructură și suport pentru sectorul real al economiei naționale.
Astfel, Buget Plus prevede majorarea Fondului rutier până la 2,7 mlrd lei sau în creștere cu 1 mlrd lei; Fondul național de dezvoltare a agriculturii şi mediului rural până la 1,9 mlrd lei sau + 200 mln lei; Fondul de reducere a vulnerabilității energetice – 3,64 mlrd lei sau în creștere cu cca 2 mlrd lei; Fondul național pentru dezvoltare regională şi locală până la 1,9 mlrd lei sau cu 1,2 mlrd lei mai mult; Fondul național pentru mediu în sumă de 225 mln lei sau + 100 mln lei. Este de notat că resursele financiare alocate pentru dezvoltarea regională și locală vor fi direcționate pentru construcția și reabilitarea drumurilor locale în 100 localități, iar majoritatea resurselor din programul “compensațiilor la contor” pentru anul 2025 au fost absorbite în primele luni ale anului curent datorită tarifelor majorate la resursele energetice și condițiile climaterice nefavorabile.
În pofida sporirii fondurilor rutier și de dezvoltare regională și locale, în termeni reali, valoarea acestora se menține la nivelul anului 2020, pentru că inflația cumulativă din ultimii ani a depășit 70% ceea ce a erodat capacitatea acestora.
Mai mult ca atât, fondul de subvenționare a agriculturii în valoare ajustat de 1,9 mlrd lei este insuficient pentru a răspunde tuturor provocărilor din sector. Adesea, se atestă restanțe la plata contribuțiilor pentru fermieri și agricultori, unele din ele fiind din anii precedenți.
Majorarea compensațiilor la resursele energetice este o dovadă indirectă și o recunoaștere din partea autorităților că tarifele aplicate pentru serviciile comunale și resurse energetice sunt o povară enormă pentru oameni și au drept scop atenuarea efectelor de însărăcire a populației, care a ajuns la cote maxime de cca 40%.
Creșterea datoriei de stat accelerează considerabil. Costurile la împrumuturile Moldovei sunt cele mai înalte între statele europene. În februarie 2025 datoria de stat a Republicii Moldova constituia 125 mlrd lei: din care împrumuturile de pe piața internă 43 mlrd lei și 82 mlrd lei împrumuturile externe. Conform bugetului pentru anul 2025 la finele anului se preconizează o datorie externă de 136,4 mlrd lei. Față de anul 2020 datoria de stat a crescut de aproape 2 ori. Cheltuielile legate de serviciul datoriei de stat în anul 2024 s-au estimat la 4,5 mlrd lei, iar pentru anul 2025 la – 4,6 mlrd lei. Ponderea datoriei de stat în PIB la sfârșitul anului 2025 va depăși 40%. Nivelul critic fiind de peste 60% din PIB.
Granturile oferite de partenerii de dezvoltare sunt modeste și au o tendință descrescătoare. În bugetul anului 2025 volumul granturilor se estimează la cca 1,4 mlrd lei sau cca 0,4% din PIB, cel mai jos nivel din anul 2010. Resursele europene promise au menirea de a atenua impactul inevitabilei contracții a absorbției interne și acoperirea costurilor politicilor sociale.
Bugetul Plus mai prevede suplinirea fondului de intervenție al Guvernului cu alți 60 mln lei la cei 250 mln lei aprobați inițial și majorarea bugetului de salarizare a sectorului bugetar, care a crescut de la 355 mln lei la 655 mln lei. Totuși, nu sunt clare prioritățile și direcțiile de utilizare a acestor resurse.
Pentru susținerea reformelor economice și dezvoltare proiectul Bugetului Plus prevede pentru astfel de activități de promovare o finanțare de 400 mln lei. Este cert că aceste resurse nu sunt suficiente pentru punerea unei baze de stopare a declinului economic sau relansare a acestuia. Prioritățile identificate spre finanțare vor avea un impact minor asupra situației macroeconomice din țară.
Concluzionăm prin faptul că proiectul legii bugetului pentru anul 2025 se bazează pe prognoze macroeconomice și venituri prea optimiste. Existența unui buget auster, cu riscuri în partea ce ține de acumulară de venituri și cheltuieli administrative exagerate compromite întregul proces de planificare bugetară. Mai mult ca atât, lipsește determinarea autorităților de a susține și extinde programele de infrastructură și susținere a sectorului real al economiei, ceea ce compromite asigurarea unei dezvoltări durabile și consistente pe viitor. Buget Plus are o încărcătură electorală majoră și va fi promovat ca atare.
Lasă un răspuns