LEX-ECON Consulting

Asistența și finanțarea externă, oferită de către partenerii de dezvoltare reprezintă un element important în dezvoltarea economiei naționale, o sursă importantă de investiții în infrastructură, suport pentru elaborarea și dezvoltarea politicilor sectoriale și, nu în ultimul rând, o oportunitate pentru fortificarea capacităților instituționale ale autorităților publice din țara noastră, dar și un imbold întru implementarea reformelor.

Acest suport provine din diverse surse: multilaterale și bilaterale. Principalii parteneri de dezvoltare sunt: Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și instituțiile financiare ale UE precum Banca Europeană de Reconstrucție si Dezvoltare și Banca Europeană de Investiții.

La situația din 01.01.2025 datoria externă a Republicii Moldova, care cuprinde cea privată si de stat a depășit nivelul de 10,2 mlrd dolari SUA. Conform informațiilor oficiale, datoria de stat a țării la sfârșitul anului 2024 nu depășea 124 mlrd lei, din care cca 80 mlrd lei sau 64% datoria externă față de partenerii de dezvoltare și 44 mlrd lei sau 36% datoria internă. Conform Legii bugetului pentru anul 2025, la finele acestui an datoria de stat va atinge nivelul de 136 mlrd lei sau cu 10% mai mare decât în anul 2024, datorită intențiilor de atragere a mai multor resurse financiare de pe piața internă, in special de la băncile comerciale. Costurile anuale de deservire a datorie de stat sunt de 4,6 mlrd lei in anul 2024 și cca 5 mlrd lei in anul 2025. Astfel, la finele anului 2025 datoria de stat in raport cu PIB va crește până la 40%, in cazul in care Republica Moldova va atinge prognozele de creștere economică de 3%. 

Cei mai importanți donatori sunt:

1. Uniunea Europeană, oferă asistență financiară în cadrul programului de asistență macrofinanciară, care include granturi și împrumuturi, înaintând condiționalități ce ține de reforme în domeniul justiției, combaterii corupției și dezvoltării economice;
2. FMI (Fondul Monetar Internațional), oferă acces la programe de finanțare, menite să susțină stabilitatea economică și să promoveze reformele structurale. O dună parte din aceste resurse sunt direcționate pentru stabilitate financiară și bugetară a țării. Aceste programe adesea implică evaluări periodice și realizarea de reforme economice.
3. Banca Mondială prin intermediul proiectelor de dezvoltare, contribuie la finanțare în infrastructură, educație, sănătate și agricultură, oferind atât împrumuturi, cât și asistență tehnică.
4. Sprijin bilateral: pe lângă asistența multilaterală, Moldova beneficiază și de sprijin din partea unor țări individuale, inclusiv din partea României, SUA, Japoniei, Republicii Federale Germania, Regatului Suediei, Republicii Austria, Confederației Elvețiene etc.

Impactul crizelor. În perioada anilor 2020-2024 Republica Moldova s-a confruntat cu mai multe crize: pandemice, economice, financiare și energetice, care au influențat semnificativ fluxurile de finanțare și prioritățile de dezvoltare, determinând o concentrare mai mare pe aspectele legate de securitate, apărare, energetică și socială.

Mai jos prezentăm o retrospectivă generală pe ultimii 7 ani, pentru a înțelege dinamica finanțării externe a Republicii Moldova și efectele avute asupra dezvoltării țării.

2016 – 2017: In anul 20216 datoria de stat a Republicii Moldova a constituit cca 56 mlrd lei, din care datoria internă – 21 mlrd lei, iar datoria externă – 35,1 mlrd lei. În anul 2017 datoria de stat a constituit 60,85 mlrd lei din care datoria internă 21,25 mlrd lei, iar datoria externă – 39,6 mlrd lei. Volumul granturilor primite de la partenerii de dezvoltare în 2016 au constituit 3,66 mlrd lei sau cca 2,72% din PIB, iar în 2017  au fost primite granturi în sumă de 3,03 mlrd lei sau cca 2% din PIB.

În această perioadă Moldova a primit asistență financiară din partea UE, inclusiv un program de asistență macrofinanciară, oferind asistență pentru dezvoltare în valoare de 124,6 mln. USD. De asemenea, FMI a aprobat un Program pe trei ani cu RM în sumă totală de circa 183,1 mln. USD.

Anul 2018: Datoria de stat a Republicii Moldova a constituit 61,73 mlrd lei din care datoria internă – 23,86 mlrd lei, iar datoria externă – 37,87 mlrd lei. Volumul granturilor primite de la partenerii de dezvoltare a constituit 1,927 milioane lei, ceea ce reprezenta cca 1% din PIB.

În anul 2018 au fost înregistrate debursări din asistența financiară externă inclusă în Bugetul Public Național (BPN) în sumă de 145 mln. EUR sau cca 5% din veniturile BPN. Asistența din partea UE a continuat, punând accent pe reformele economice și anticorupție, iar Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a sprijinit investițiile în infrastructură. În perioada anilor 2017-2018, din resursele FMI aferente Programului încheiat în 2016, au fost debursate 77,3 mln. USD, inclusiv cca 39,8 mln. USD pentru susținerea bugetului de stat și 37,5 mln. USD pentru susținerea balanței de plăți. Pe parcursul anilor 2017-2018, RM a beneficiat de două programe de suport bugetar de cca 69,5 mln. USD privind politicile de dezvoltare, oferite de Grupul Băncii Mondiale, care au urmărit finanțarea politicilor statului în domeniul reformelor instituționale și au susținut implicit procesul de eradicare sustenabilă a sărăciei.

Anul 2019: Datoria de stat a Republicii Moldova a constituit 63,1 mlrd lei din care datoria internă – 25,8 mlrd lei, iar datoria externă – 37,21 mlrd lei. Volumul granturilor primite de la partenerii de dezvoltare a constituit 1,96 milioane lei, ceea ce reprezenta cca 0,93% din PIB.

Valoarea totală a asistenței financiare externe debursate în anul 2019 la BPN constituie cca 206,8 mil. EUR, fiind mai mare cu 43% față de anul 2018. Instrumentele care au fost utilizate pentru aceasta au fost diverse: suport bugetar (44,5% din totalul resurselor alocate), proiecte investiționale (38,6% din totalul resurselor alocate) și asistența tehnică (16% din totalul resurselor alocate). Moldova a continuat să beneficieze de asistență, incluzând programe de schimb de fonduri cu FMI și suport în dezvoltarea sectorului agricol și a infrastructurii.

Anul 2020: Datoria de stat a Republicii Moldova a constituit 67,53 mlrd lei din care datoria internă – 25,71 mlrd lei, iar datoria externă – 41,82 mlrd lei. Volumul granturilor primite de la partenerii de dezvoltare a fost de 1,77 mlrd lei sau cca 0,86% din PIB.

În anul 2020 a fost remarcat prin pandemia COVID-19, care a intensificat atragerea asistenței financiare  suplimentare. FMI și UE au mobilizat fonduri pentru sprijin economic. Astfel, volumul asistenței externe acordate Republicii Moldova în perioada anului dat, conform datelor partenerilor externi de dezvoltare, a totalizat peste 692,6 mln. EUR (în creștere cu 235% față de anul 2019). În 2020 au fost înregistrate debursări din proiectele finanțate din surse externe reflectate în Bugetul Public Național (BPN) în sumă de 10,4 mlrd MDL care au acoperit cca 27% din cheltuielile BPN.

Printre lideri la capitolul debursări în anul 2020, se remarcă: Fondul Monetar Internațional (echivalentul a 200,4 mln. EUR); Comisia Europeană (140,0 mln. EUR); Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (120,6 mln. EUR); Banca Europeană de Investiții (85,1 mln. EUR); Banca Mondială (56,1 mln. EUR).

În topul donatorilor bilaterali, în anul 2020, se regăsesc:  Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) – 16,5 mln. EUR; Confederația Elvețiană (11,5 mln. EUR); Regatul Suediei (11,3 mln. EUR); Republica Federală Germania (4,8 mln. EUR).

La 22 aprilie 2020, Comisia Europeană a anunțat un pachet de asistență macro-financiară (Omnibus) în valoare totală de 3 mlrd EUR pentru 10 țări din vecinătatea UE, inclusiv 100 mln. EUR pentru RM.  La fel, la 17 aprilie 2020, Comitetul executiv al FMI a aprobat debursarea în cadrul Mecanismului de creditare rapidă (RCF) și o debursare în cadrul Instrumentului de finanțare rapidă (RFI) suma de cca 200 mln EUR pentru a acoperi necesitățile urgente ale RM, rezultate din pandemia COVID-19.

Anul 2021: Datoria de stat a Republicii Moldova a constituit 84,85 mlrd lei  sau cu 26% mai mult decât în anul 20220, din care datoria internă – 36,35 mlrd lei, iar datoria externă – 48,5 mlrd lei. Volumul granturilor primite de la partenerii de dezvoltare a constituit 1,11 milioane lei, ceea ce reprezenta cca 0,46% din PIB.

In anul 2021 autoritățile Republicii Moldova s-au concentrat pe atragerea de fonduri externe pentru relansarea economică post-pandemică. Astfel, volumul asistenței externe acordate Republicii Moldova în perioada anului 2021 a totalizat 889,7 mln. EUR (în creștere cu 28% față de anul 2020), dintre care au fost debursate pentru atenuarea crizei pandemice COVID-19 – 75,2 mln. EUR și crizei energetice – 60,4 mln. EUR. În anul 2021 au fost înregistrate debursări în cadrul proiectelor finanțate din surse externe reflectate în Bugetul Public Național (BPN) în sumă de 13,2 mlrd MDL. Valoarea înaltă a debursărilor se datorează în mare parte asistenței acordate în mod excepțional în contextul crizei pandemice COVID-19 și crizei energetice, resurse care nu au urmat ciclul clasic de programare.

Printre lideri la capitolul debursări în anul 2021, pot fi menționați: Fondul Monetar Internațional (echivalentul a 263.1 mln. EUR); Comisia Europeană (218,6 mln. EUR); Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (111,9 mln. EUR); Banca Mondială (79,3 mln. EUR); Banca Europeană de Investiții (73,4 mln. EUR); Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (42,1 mln. EUR). 

În topul donatorilor bilaterali, în anul 2021, se regăsesc: Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (21,6 mln. EUR); Regatul Suediei (12,5 mln. EUR); Confederația Elvețiană (10,7 mln. EUR);  Republica Federală Germania (8,7 mln. EUR).

La finele anului 2021 FMI a aprobat un nou program de susținere a reformelor economice în valoare de cca 565 mln. USD, care au fost direcționate in bugetul de stat.

Anul 2022: Datoria de stat a Republicii Moldova a constituit 103,32 mlrd lei sau cu cca 22% mai mult decât in anul 2021, din care datoria internă – 39,58 mlrd lei, iar datoria externă – 63,74 mlrd lei. Volumul granturilor primite de la partenerii de dezvoltare a constituit 1,317 mlrd lei sau cca 0,48% din PIB.

Anul 2022 s-a caracterizat prin continuarea asistenței externe esențiale, având în vedere impactul geopolitic regional și provocările economice. Astfel, volumul asistenței externe debursate Republicii Moldova pe parcursul anului 2022 totalizat 1,368 mlrd. EUR (în creștere cu 54% față de anul 2021), dintre care pentru atenuarea crizei energetice – 270 mln. EUR. Totodată, pentru criza refugiaților a fost acordată asistență externă de cca 29,1 mln. EUR. De asemenea, au fost înregistrate debursări în cadrul proiectelor finanțate din surse externe reflectate în Bugetul Public Național (BPN) în sumă de 17,7 mlrd MDL.

Printre lideri la capitolul debursări în anul 2022 pot fi menționați: BERD (372,6 mln EUR); BM (184 mln. EUR); CE (177,9 mln EUR); FMI (162,9 mln. EUR); BEI (68,9 mln. EUR).

În topul partenerilor externi bilaterali, în anul 2022, se regăsesc: Agenția de dezvoltare Franceză (83 mln. EUR), Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (67,1 mln. EUR), România (57,9 mln. EUR), Republica Federală Germania (51,9 mln. EUR), Japonia (41,9 mln. EUR), Regatul Suediei (22,5 mln. EUR).

Anul 2023: Datoria de stat a Republicii Moldova a constituit 122,5 mlrd lei sau cu 19% mai mult decât în anul 2022, din care datoria internă – 37,48 mlrd lei, iar datoria externă – 85,02 mlrd lei.  Volumul granturilor primite de la partenerii de dezvoltare constituia 5,505 mlrd lei sau cca 1,83% din PIB.  

Toate eforturile guvernării au fost direcționate pe stabilizarea economică și sprijinul în contextul crizei energetice și a inflației. Prin urmare, volumul asistenței externe debursate Republicii Moldova în perioada anului 2023 a totalizat 1,768 mln. EUR. Astfel, s-a înregistrat o creștere cu 29% față de anul precedent și cu 155% față de anul 2020.

Lideri la capitolul debursări în anul 2023 sunt: Comisia Europeană (344,1 mln. EUR), BERD (329 mln. EUR), Banca Mondială (261,3 mln. EUR), FMI (200,1 mln. EUR), etc.

În topul creditorilor/donatorilor bilaterali se regăsesc: SUA (152,7 mln. EUR), ONU (118,1 mln. EUR), Japonia (94,0 mln. EUR), Regatul Suediei (62,0 mln. EUR), România (59,8 mln. EUR), AFD (58,6 mln. EUR), SDC (20,7 mln. EUR), Republica Federală Germania (19,9 mln. EUR).

Anul 2024: Datoria de stat a Republicii Moldova a constituit 125,53 mlrd lei din care datoria internă – 44,57 mlrd lei, iar datoria externă – 80,96 mlrd lei. Volumul granturilor primite de la partenerii de dezvoltare a constituit 2,395 mlrd lei sau cca 0,78% din PIB.

Conform Legii bugetului de stat pentru anul 2024, s-a planifică debursarea surselor din contul împrumuturilor externe în sumă de 14 900,2 milioane lei. Pentru realizarea proiectelor finanțate din surse externe se estimează împrumuturi în sumă de 5 741,9 milioane lei (echivalent cu 303,3 mil. USD) și pentru susținerea bugetului sunt prevăzute debursări din surse externe în sumă de 9 158,3 milioane lei (echivalent cu 483,8 mil. USD). Prin urmare suma totală planificată de asistență externă constituie 17 295 milioane lei.

Astfel, pentru susținerea bugetului de stat și pentru realizarea proiectelor finanțate din surse externe, RM a primit finanțare după cum urmează: Fondul Monetar Internațional – 234,8 milioane USD; Uniunea Europeană – 104,5 milioane USD; Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare – 87 milioane USD; Banca Mondială – 207,1 milioane USD; Banca Europeană pentru Investiții – 74,8 milioane USD; Agenția Franceză pentru Dezvoltare – 66,0 milioane USD; Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei – 3,7 milioane USD.

Anul 2025: Conform Legii Bugetului pentru anul 2025, datoria de stat a Republicii Moldova va constitui  136,32 mlrd lei sau cu 9% mai mult decât în anul 2024, din care datoria internă – 53,12 mlrd lei, iar datoria externă – 83,32 mlrd lei. Volumul granturilor primite de la partenerii de dezvoltare a constituit 1,236 mlrd lei sau cca 0,35% din PIB.

Astfel, pentru anul 2025 prognoza volumului intrărilor din granturi externe se prognozează la un nivel minim din ultima perioadă. Această sumă include granturi pentru susținerea bugetului în sumă de 317,8 milioane lei (echivalentul 5,0 milioane euro și 11,9 milioane USD), granturi pentru finanțarea proiectelor din surse externe – 918,3 milioane lei (echivalentul a 50,3 milioane USD). Ce ține  de împrumuturi externe, pentru anul curent pentru susținerea bugetului și implementarea proiectelor finanțate din surse externe sunt preconizate 9 500,7 milioane lei, astfel, ca asistența externă totală constituind 10 736,7 milioane lei.

Parametrii bugetului de stat pentru anul 2025 se estimează la partea de venituri în sumă de 71 553,9 mil. Lei, iar veniturile BPN pentru anul curent se estimează în sumă de circa 119 253,0 mil. Lei.

Ponderea debursărilor din asistența financiară externă în PIB/BPN/BS

	2017	2018	2019	2020	2021	2022	2023	2024	2025
PIB	2,7%	1,5%	2,1%	5%	5,5%	6,5%	8,4%	5,6%	3%
BPN	8,7%	4,7%	6,4%	15,7%	18%	19,75%	25,5%	24,2%	9%
BS	13,3%	7,4%	9,8%	27%	26,2%	27,7%	35,8%	26%	15%

BS- Bugetul de stat

BPN – Bugetul Public Național

În anul 2020 asistența externă reflectată în BPN a constituit 5% din valoarea PIB-lui, fiind în creștere cu 3% față de anul 2019, în mare parte datorită creditelor de urgență recepționate de la Fondul Monetar Internațional, dar și diminuarea valorii PIB-lui in termeni reali datorită pandemiei COVID-19 si inflației galopante.

Dinamică pozitivă lentă se atestă și în anii următori, astfel intrările din asistența externă reflectată în BPN în anul 2021 au constituit 5,5% din PIB, cu o creștere de 0,5% față de anul 2020, în mare parte datorită creditelor de urgență recepționate de la Fondul Monetar Internațional și a suportului bugetar. Respectiv, în anul 2022 acestea au constituit 6,5% din PIB, fiind în creștere cu 1,0% față de anul 2021, în mare parte datorită creditelor de urgență destinate suportului bugetar.

Ponderea granturilor în PIB (%)

2016	2017	2018	2019	2020	2021	2022	2023	2024	2025
2,72	2,0	1,0	0,93	0,86	0,46	0,48	1,83	0,78	0,35

Evoluția structurii pe instrumente a debursărilor din asistență financiară externă

	2017	2018	2019	2020	2021	2022	2023	2024	2025
Grant	22%	14%	38%	6,2%	18,5%	25,6%	30%	14%	11,5%
Împrumut	78%	86%	62%	93,8%	81,5%	74,4%	70%	86%	88,5%

Granturile oferite de partenerii de dezvoltare au o evoluție negativă, astfel că în anul curent ponderea granturilor în PIB este mai mica de cca 8 ori față de anul 2016. La fel, este important de menționat că în anul curent Moldova va primi cea mai mică sumă de granturi raportată la PIB doar 0,35%.

Este de notat că începând cu anul 2021 ritmul de creștere a datoriei externe a devenit unul galopant. Chiar dacă nu s-a ajuns la mărimi critice, totuși o datorie externă pentru anul 2025 in mărime de peste 136 mlrd lei sau cca 40% din PIB este îngrijorătoare.

Un indicator important este rata de absorbție a resurselor externe. Astfel, la nivel național rata de absorbție a resurselor externe alocate proiectelor finanțate din surse externe în cadrul BPN în perioada anului 2020 a fost de 39,2% cu o ușoară îmbunătățire față de anul 2018 când acest indicator era de doar 34%. În anii 2021 și 2022 aceasta deja a fost în creștere de până la 55%, iar in anul 2024 rata de absorbție a atins cel mai înalt nivel de performanță de până 66%.

În final, asistența financiară externă acordată Republicii Moldova joacă un rol esențial în sprijinirea dezvoltării economice și sociale a țării. Totuși, aceasta vine cu caracteristici și îngrijorări specifice.

Asistența financiară externe acordată Republicii Moldova are câteva particularități specifice și anume:

Diversitatea surselor. Republica Moldova beneficiază de sprijin din partea partenerilor multilaterali și bilaterali sau state individuale. Partenerii bilaterali dețin o pondere de peste 90% din toată asistența financiară acordată precum Uniunea Europeană, cu structurile sale BERD și BEI, Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional (FMI), etc.

Orientare spre sectoare cheie. Asistența se concentrează pe sectoare precum infrastructura, educația, sănătatea, reforma justiției, energia verde și digitalizarea. Totuși, ponderea proiectelor si programelor de suport financiar și economic al businessului autohton sunt infime.

Condiționalități. Adesea, alocarea asistenței financiare externe sunt condiționate de implementarea reformelor structurale, precum reducerea corupției, consolidarea statului de drept și îmbunătățirea transparenței administrative, debirocratizarea business proceselor, etc. Aceste condiționalități nu întotdeauna corespund obiectivelor strategice ale Guvernului.

Cu toate acestea, față de asistența financiară externă există un șir de îngrijorări si anume:

Dependența economică. Există riscul ca țara să devină dependentă de finanțarea externă, în loc să își dezvolte propriile surse sustenabile de venituri. Ritmul de creștere a datoriei de stat și a celei externe de peste 10% anual este îngrijorător, chiar dacă nivelul acestuia raportat la PIB încă rămâne a fi unul confortabil de doar 40%.

Ritmul lent al reformelor. Unele condiționalități sunt greu de implementat din cauza rezistenței politice sau a lipsei de voință politică, ceea ce întârzie acordarea fondurilor. Chiar dată rata de absorbție a fondurile a crescut de la 30% la 66% in anul 2024 totuși este de-a eficientiza si mai mult acest proces, in special proiectele de infrastructura critice din energetică și drumuri naționale.

Corupția. Există suspiciuni legate de utilizarea ineficientă sau frauduloasă a fondurilor, ceea ce poate reduce încrederea donatorilor internaționali. Aceste fenomene sunt investigate de serviciile specializate ale partenerilor de dezvoltare, in special din UE, dar si de Curtea de Conturi a Moldovei care a stabilit utilizarea distorsionată a cca 2,6 mlrd euro din asistența externă acordată țării in ultimii ani.

Îndatorarea pe termen lung. Împrumuturile externe contribuie la creșterea datoriei publice, punând presiune pe generațiile viitoare. Astfel, crearea unei datorii de stat de peste 136 mlrd lei la finele anului 2025 devine o povară individuală pe fiecare cetățean al țării in mărime de peste 60 mii lei.

Condiționalități stricte. Unele cerințe impuse de donatori pot fi percepute ca o ingerință în suveranitatea națională și/sau generează nemulțumiri în rândul populației. Orientarea asistenței externe la consum nu stimulează si nu garantează dezvoltarea durabilă a țării si crearea de bază impozabilă care ar permite in termen mediu si lung de timp de a fi auto sustenabili.

Impact limitat asupra dezvoltării. În unele cazuri, asistența financiară acordată nu are un impact semnificativ asupra sectoarelor si politicilor sectoriale promovate de Guvern. Lipsei de capacitate administrativă sau a implementării ineficiente a proiectelor duce la ineficiența utilizării asistenței externe. Accente exagerate pe mediatizare, digitalizare etc. nu-si au efectele scontate.

În acest context, recomandăm consolidarea instituțiilor și sporirea transparenței în utilizarea fondurilor, accelerarea implementării reformelor structurale pentru a atrage mai multe investiții directe, diversificarea economiei pentru a reduce dependența de finanțarea externă, monitorizarea mai strictă a proiectelor pentru a preveni corupția și risipa, etc.

Asistența financiară externă poate fi un motor important al dezvoltării, dar succesul depinde de modul în care Republica Moldova o gestionează și de capacitatea sa de a implementa reformele necesare.