LEX-ECON Consulting

La situația din 1 ianuarie 2024 în Republica Moldova locuiau 2,423 mln persoane, fiind în reducere cu 220 mii persoane sau 8% față de anul 2020. Este de notat că in anul 2015 numărul populației era de 2,846 mln oameni.

Durata medie a vieții în Republica Moldova în anul 2023, a constituit 71,9 ani, fiind în creștere cu 0,5 ani comparativ cu anul 2022, fiind la nivelul anului 2019 și în creștere cu 1,5 ani față de 2014. Speranța de viață la naștere pe sexe, în anul 2023, a constituit 67,5 ani pentru bărbați și 76,4 ani pentru femei (în creștere cu 2,2 ani la bărbați și, respectiv, cu 2,7 ani la femei, comparativ cu 10 ani în urmă). Creșterea moderată a speranței de viață se datorează în mare parte reducerii ratei mortalității generale atât la bărbați, cât și la femei.

Cu toate acestea, populația vârstnică crește atât în termeni absoluți, cât și relativ. La începutul anului 2024 locuiau 610,7 mii persoane în vârstă de 60 ani şi peste, ceea ce constituie 25,2% din totalul populației cu reședință obișnuită. Ponderea persoanelor în vârstă de peste 60 ani este în continuă creștere. În ultimii cinci ani se constată creșterea ponderii vârstnicilor din grupa de vârstă 70-74 de ani în total vârstnici – cu 6% (de la 16,3%, la începutul anului 2020, până la 22,3% la începutul anului 2024), ponderea celorlalte grupe diminuându-se ușor.

La începutul anului 2024, coeficientul de îmbătrânire a populației a constituit 25,2%, ceea ce corespunde unui nivel înalt de îmbătrânire demografică. Comparativ cu începutul anului 2020 acesta a înregistrat o majorare cu 3,5%.

În contextul celor menționate mai sus, este necesar de indicat că în conformitate cu datele Casei Naționale de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2024, numărul total al pensionarilor a constituit 674,9 mii persoane, din care 528,7 mii (78,3% din totalul pensionarilor) erau pensionari pentru limită de vârstă, ceea ce constituie cca 22% din numărul total al populației. La fel, vom remarca că în conformitate cu datele Anchetei forței de muncă, în anul 2023 numărul persoanelor vârstnice, active din punct de vedere economic, a fost de 97 mii de persoane, ceea ce constituie 10,4% din totalul persoanelor active și 16,2% din populația totală din aceeași grupă de vârstă, în creștere cu 1,5% față de situația din anul 2019. Iar, 62,5% din vârstnicii ocupați au fost din mediul rural, fapt ce indică o lipsă mare de forță de muncă tânără în sate, fapt ce are impact direct asupra dinamicii de dezvoltare socio-economică în zonele rurale. Această tendință este fundamentată și de indicatorii migrației interne, plecările din zona rurală constituind cca 60% (cca 11,5 mii persoane plecate din zona rurală în cea urbană în 2023) din numărul total al migrației interne, care este de peste 20 mii de persoane în 2023.

În ceea ce privește nivelul de bunăstare a pensionarilor, valoarea medie a minimului de existență în anul 2023 a constituit 2403,9 lei, fiind în creștere față de anul precedent cu 9,6%. Însă, minimul de existență pentru pensionari diferă în funcție de mediul de reședință, astfel, pentru pensionarii din orașele mari acesta a constituit 2723,3 lei, comparativ cu 2419,2 lei pentru cei din alte orașe și 2279,9 lei pentru pensionarii de la sate. Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă a permis acoperirea valorii minimului de existență pentru pensionarii pentru limită de vârstă în proporție de 153,2% în anul 2023. Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă în sectorul agricol a acoperit valoarea minimului de existență în proporție de 110,0%, comparativ cu sectorul non-agricol – 171,5%. Astfel, veniturile gospodăriilor cu vârstnici, în medie, constituiau 4515,4 lei lunar pe o persoană. Gospodăriile din mediul urban se aflau într-o situație mai bună, cu un venit mediu lunar de 5498,6 lei/persoană, față de 4002,2 lei/persoană în mediul rural.

În continuare, este necesar de contrapus cu numărul populației ocupate în sfera muncii, în 2023 constituind cca 887 mii persoane. Acest indicator este practic neschimbat în ultimii 5 ani, fapt ce indică că bazinul forței de muncă în Moldova este static și se atestă emigrare a forței tinere de muncă, indicatorii de mai jos fiind o demonstrație în acest sens. Prin urmare, în prezent avem un raport de 1,3 salariați pentru un pensionar, fapt ce indică o presiune social foarte mare pe bugetul social al Statului și o creionează tendințe negative pe termen mediu pentru extindere economică a țării.

Ultimele date ale BNS arată că la începutul anului 2024, în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent, populația cu vârsta de 14-34 ani a scăzut cu 39,4 mii persoane sau cu 6,5%. În ultimii 5 ani (în perioada anilor 2020-2024), numărul populației cu vârsta de 14-19 ani a scăzut cu 1,9 mii persoane sau cu 1,2%, cei cu vârstă de 20-24 ani a scăzut cu 40 mii persoane, cei cu  vârstă de 25-29 ani – cu 58,9 mii (cu 3,6%), iar tinerii cu vârsta de 30-34 ani s-a diminuat cu 45,4 mii. La fel, aceleași date statistice arată că rata șomajului la tineri este mai înaltă față de media pe țară, fapt ce indică lipse de interes și perspective pentru ei de a se încadra în circuitul economic al țării.

Pe final, vom menționa că dinamica demografică a Moldovei este pe un trend negativ în ultimii ani, în special indicatorii ce țin emigrarea și rata ocupării în rândul tinerilor. Aceste fenomene duc la contractarea pieței muncii și ofertei de brațe de muncă pentru sectorul real. În acest sens, este practic imposibil să vorbim de vreo relansare economică pe termen scurt și mediu sau despre vreo explozie investițională.

Prin urmare, este nevoie de regândit modelul de creștere economică a țării, accentual fiind pus pe domenii cu valoare adăugată mare, ce ar asigura salarii competitive.  La el, este necesar de dezvoltat și implementat politici de extindere și diversificare a pieței forței de muncă, prin promovarea noilor specialități și calificări care au cerere la moment. Și, nu în ultimul rând, de aplicat un set de instrumente ce ar stopa exodul tinerilor, cele mai principale fiind programe imobiliare pentru tineri, suport pentru start-up-ri și afaceri și salarii decente.