În anul 2024 bugetul public național, care include bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, bugetele locale, a înregistrat un deficit în sumă de 12,62 mlrd. lei sau de 3,9% din PIB. Iar Produsul intern brut a înregistrat o creștere modestă de 0,1% în anul 2024, fapt ce demonstrează că economia Republicii Moldova continuă să fie afectată de o serie de probleme sistemice grave, care nu permit convergența mai accelerată în raport cu țările din regiune.
Această creștere este mult sub așteptările unei economii care ar fi dorit să depășească efectele crizei economice regionale și procesul poate fi catalogat drept stagnare și recesiune. Sectorul agrar a avut de suferit cel mai mult și a înregistrat cel mai mare declin. Exportul de mărfuri care in anul 2024 a avut o scădere dramatică de peste 12%, de asemenea, a avut un impact negativ asupra PIB. Pe de altă parte, importurile înregistrează un trend ascendent de creștere. Sectorul industrial s-a menținut în declin (- 1,2%, dar cu excepția sectorului energetic descreșterea este semnificativă de peste 14%), fiind influențat de consecințele crizei energetice, lipsa politicilor Guvernului de susținere a productivității interne, acces limitat la finanțare și de războiul din țara vecină. În același timp, economia a fost susținută doar de sectorul TIC, activitățile financiare și asigurări, care s-au revitalizat și au înregistrat evoluții pozitive în 2024.
Nivelul de executare a veniturilor acumulate la bugetul public național a constituit 100,34 mlrd lei, crescând cu cca 400 mln lei sau doar 0,4% față de prevederile anuale, iar față de anul 2023 încasările s-au majorat cu 7,9% sau cu 8,04 mlrd. lei, in special din taxe vamale, impozite pe venit, precum și din contul contribuțiilor și primelor de asigurări obligatorii. Este important de notat că în anul 2024, au fost debursate granturi de peste hotare în sumă de 2,6 mlrd. lei, cu 2,75 mlrd. lei (sau cu peste 50%) mai puține față de anul 2023 și au constituit circa 2,3% din total venituri față de 5,2% în anul 2023. Ponderea granturilor în PIB a constituit circa 0,8 % cu 1,0 p.p. mai puțin față de nivelul anului 2023.
Cheltuielile bugetului public național au constituit 122,96 mlrd lei și au fost executate la nivel de 96,6% față de prevederile legale, fiind în majorare cu 5,1 mlrd lei sau 4,3% față de anul 2023. Cheltuielile curente au fost executate la nivel de 97,5%, iar cheltuielile capitale – la nivel de 87,2%, dintre care investițiile capitale – la nivel de 56,1%. Este important de notat că în anul 2024 structura BPN se atestă o creștere a ponderii bugetului asigurărilor sociale de stat cu 2% și a fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală cu 1,2%. La fel, este indicat de menționat că în structura economică a cheltuielilor publice s-a majorat ponderea cheltuielilor de personal – cu 1,8%, iar la bunuri și servicii cu doar 0,9%. Astfel, cheltuielile BPN realizate reprezintă 37,97% din PIB sau cu 0,8 p.p. mai puțin față de anul 2023.
Deficitul bugetar a fost estimat la 15,8 mlrd lei sau 4,6% din PIB și concretizat ulterior la 17,4 mlrd lei sau 5,4% din PIB. Cu toate acestea, la finele anului 2024 deficitul bugetar a constituit cca 12,6 mlrd. lei sau 3,9% din PIB, cu 1,2 p.p. mai puțin decât în anul 2023. Astfel, finanțarea deficitului BPN a fost efectuată în cea mai mare parte din surse interne și externe.
Analizând execuția bugetului de stat pentru anul 2024, se constată că încasările au fost realizate în sumă de 66,98 mlrd. lei sau 99,9% față de nivelul prevederilor precizate; iar cheltuielile au fost efectuate în sumă de 80,1 mlrd lei sau cu 2,05 mlrd lei sau 2,5% mai puțin decât prevederilor legale precizate. Soldul bugetar (deficitul) în sumă de 13,09 mlrd. lei sau cu cca 2 mlrd. lei sau 13,3% mai puțin decât prevederile legale precizate. Din suma totală a deficitului, proiectelor finanțate din surse externe le revine 2,25 mlrd lei sau 17,2 %. Este important de evidențiat că majoritatea cheltuielilor de la bugetul de stat au vizat suplinirea Fondului rutier, Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, acoperirea cheltuielilor aferente majorării valorii de referință pentru calcularea salariilor personalului din cadrul instituțiilor publice de învățământ, majorarea transferurilor cu destinație specială pentru prestații sociale de stat destinate compensațiilor la energie, majorarea alocațiilor, etc.
Bugetele locale la venituri au executat 28,4 mlrd lei, mai mult cu 0,5% sau 142,4 mln lei față de cele precizate. Comparativ cu anul 2023 veniturile la bugetele locale s-au micșorat cu cca 1,1% sau 323,5 mln lei. Cheltuielile bugetelor locale au constituit 28,4 mlrd lei sau cu cca 8% sau 2,43 mlrd lei mai puțin față de prevederile precizate. Comparativ cu anul 2023, se constată o scădere de peste 3% sau 909,1 mln lei a cheltuielilor bugetelor locale.
Bugetul asigurărilor sociale de stat a avut venituri de 42,87 mlrd lei, cu 198,1 mln lei (-0,5%) față de prevederile precizate și cu 4,24 mlrd lei sau 11% mai mult față de anul 2023. Cheltuielile s-au executat în sumă de 42,72 mlrd lei sau cu 321,6 mln lei (-0,7%) mai puțin față de cele precizate și cu 4,2 mlrd lei (10,9%) mai mult față de anul 2023.
Fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală au înregistrat venituri în sumă de 15,9 mlrd lei, cu 42 mln lei sau 0,3% mai mult față de cele precizate și cu 1,36 mlrd lei sau 9,3% față de anul 2023. Cheltuielile au constituit 15,85 mlrd lei, mai puțin cu peste 121 mln lei (-0,8%) decât cele preconizate și cu 2,07 mlrd lei sau 15,1% mai mult față de anul 2023.
Datoriile la bugetul de stat au constituit cca 17 mlrd. lei, care au dus la formarea deficitului. Aceste datorii sunt formate din datorii interne: 4,71 mlrd. lei și împrumuturi externe (nete) – 12,24 mlrd. lei. Pe parcursul anului 2024, față de creditorii externi au fost onorate obligațiuni financiare în sumă de 5,88 mlrd. lei. Astfel, la 31 decembrie 2024 ponderea datoriei de stat în PIB a constituit 37,5%, fiind cu 3,2% mai mare comparativ cu sfârșitul anului 2023. Astfel, soldul datoriei sectorului public a constituit 125,6 mlrd lei și s-a majorat cu 17,21 mlrd. lei sau cu 15,9% comparativ cu sfârșitul anului 2023. Mai mult ca atât, la sfârșitul anului 2024 datoria internă a sectorului public a însumat 45,93 mlrd lei sau cu 4,5 mlrd lei sau 11% mai mult decât la finele anului 2023, iar datoria externă a crescut la cca 80 mlrd lei sau cu 12,7 mlrd lei sau 19% mai mult față de anul 2023.
Costul deservirii datoriei de stat interne si externe a fost de cca 4,32 mlrd lei, cu 979 mln lei mai puțin decât în anul 2023. Astfel, pentru deservirea datoriei de stat interne s-a cheltuit cca 2,5 mlrd lei (mai puțin cu cca 1,37 mlrd lei sau cu 35,5% față de 2023), iar pentru datoria de stat externă – cca 1,82 mlrd lei (mail mult cu 393 mln lei sau 21% față de 2023).
În concluzie menționăm că indicatorii macroeconomici indică o stagnare și recesiune in mai multe sectoare ale economiei naționale. Tendințe similare se atestă și în primele luni ale anului curent unde volumul producției agricole, volumul producției industriale, exporturile de mărfuri, investiției străine directe etc. continuă să scadă, ceea ce va duce la scăderea ritmurilor de acumulare a veniturilor atât la bugetul de stat, cât și la cele locale si sectoriale. Astfel, echilibrarea bugetului public național va fi posibilă doar prin atragerea de împrumuturi suplimentare interne și externe ceea ce va condiționa creșterea deficitului bugetar și a datoriei de stat. Către finele anului 2025 datoria de stat se estimează la 140 mlrd lei sau cu cca 15 mlrd lei mai mult decât cea înregistrată la finele anului 2024. Aceste elemente, vor duce la creșterea datoriei publice și respectiv creșterea mijloacelor financiare pentru deservire, și, în consecință va determina scăderea nivelului de trai al populației. Datele statistice deja arată aceste tendințe când sărăcia absolută în țară a atins nivel record de peste 33,6%.
În partea de cheltuieli este de notat că agenda politică din țară a determinat creșterea considerabilă cheltuielilor pe programe sociale, fapt ce determină creșterea deficitului bugetar și va pune presiune pe sistemul fiscal. La fel, se atestă cheltuieli insuficiente pentru proiecte investiționale și de infrastructură sau dezvoltare economică, ceea ce reduce atractivitatea investițională a statului și încetinește sau compromite creșterea economică a țării.
Lasă un răspuns