Datele statistice privind comerțul exterior publicate recent de Biroul Național de Statistică sunt îngrijorătoare. În februarie 2025 exporturile de mărfuri au scăzut cu 17,7%, iar importurile s-au majorat cu 16,3% față de februarie 2024. Respectiv, în perioada ianuarie – februarie 2025 exporturile de mărfuri au scăzut cu 14,8%, iar importurile de mărfuri s-au majorat cu 16%, față de aceiași perioadă a anului precedent.
Prin urmare, tendințele negative de descreștere a exporturilor, care-și trag începuturile in anul 2023, se intensifică. Reamintim că în anul 2024 exporturile de mărfuri au scăzut cu 12,2% față de anul 2023, iar în anul 2022 exporturile au avut o ușoară creștere datorită creșterilor de prețuri la nivel mondial. În consecință, datorită crizelor din agricultură și industrie, care înregistrează descreșteri a volumelor de producție și îngustarea sortimentelor de produse fabricate, se atestă și o prăbușire masivă a investițiilor străine directe, care în anii 2023 și 2024 s-au redus cu cca 40% și 28% respectiv.
Astfel, în ianuarie-februarie 2025 exporturile de mărfuri autohtone, care constituie 78.5% din totalul exporturilor, au însumat doar 402,5 milioane dolari SUA, fiind în scădere cu cca 15% față de perioada similară al anului 2024. Reexporturile din Moldova au înregistrat scăderi semnificative – 14,6%.
Stagnarea exporturilor este condiționată de lipsa ofertei de mărfuri și se manifestă pe toate piețele internaționale. În perioada menționată exporturile către țările UE au scăzut cu 4,4% comparativ cu perioada similară din 2024, iar exporturile spre țările CSI au scăzut cu doar 1%. Scăderea exporturilor spre țările UE se atestă pentru prima dată din anul 2021. Ponderea exporturilor spre UE constituind cca 62,5% din total exporturi, reducându-se cu 4 p.p. față de anul 2023.
Principalele destinații ale exporturilor de bunuri sunt: România (28,3% din total), Turcia (14,1%), Italia (9,1%), Ucraina (8,7%), Cehia (7,8%) și Germania (3,3%) etc. Cele mai mari scăderi ale exporturilor au avut loc pe piața din România (-24,7%), Germania (-58,4%), Polonia (-53,7%), Statele Unite (-45,7%), Federația Rusă (-33,3%), Elveția (-61,9%), Spania (-75,4%), Portugalia (-99,0%), Ungaria (-66,5%), Bulgaria (-22,8%), Kazahstan (-70,7%) și Cipru (-60,7%). Pe de altă parte, au fost înregistrate creșteri pe piețele din Turcia (de 90%, datorită livrărilor de semințe de floarea-soarelui), Italia (+37,0%), Cehia (+32,5%), Grecia (+29,3%), Slovacia (+55,2%) și Liban (de 8,8 ori, datorită livrărilor de grâu și bovine vii).
În structură exporturile, de asemenea, suferă schimbări majore. Astfel, se atestă scăderi notabile la principalele grupe de mărfuri si anume: cereale (-49,4%), legume și fructe (-31,7%), mașini și aparate electrice (-24,0%), grăsimi și uleiuri vegetale (-69,0%), petrol și produse petroliere (-24,4%), hrană pentru animale (-52,0%), textile și produse conexe (-27,4%), mobilă (-13,8%), precum și mașini și aparate specializate pentru industrii (-50,3%). Pe de altă parte, la unele categorii de marfă s-au înregistrat creșteri: semințe și fructe oleaginoase (+51,7%); minereuri metalifere și deșeuri de metale (de 2,9 ori); energie electrică (+60%); articole din minerale nemetalice (+19%) și băuturi alcoolice și nealcoolice (+3,9%).
În ceea ce privește importurile este de menționat că acestea înregistrează tendințe de creștere continuă și substituie tot mai mult produsele autohtone pe piața internă. Astfel, ponderea produselor de consum în structura importurilor predomină, iar componentele aferente investițiilor sunt în scădere semnificativă. Aceste tendințe au început să se manifeste începând cu anul 2020. În aceste condiții deficitul balanței comerciale în ultimii 4 ani s-a dublat. În anul 2020 s-au importat mărfuri în sumă de 5,4 mlrd USD, în 2024 a constituit deja 9,1 mlrd USD.
În pofida tendințelor negative înregistrate ale exporturilor, în ianuarie–februarie 2025 importul de mărfuri s-a majorat cu 16% față de aceiași perioadă a anului trecut. Cea mai mare creștere a importurilor sunt din țările UE, înregistrând o creștere cu 8,6%. Importurile din țările CSI stagnând datorită sancțiunilor economice și financiare aplicate pe plan internațional și național.
Principalele țări de origine ale importurilor de mărfuri sunt: România însumează 28% din totalul importurilor; China (12,8%); Ucraina (10,0%); Turcia (6,9%); Germania (5,6%); Italia (3,9%); Polonia (3,1%) și Franța (2,5%). Comparativ cu anul 2024 se atestă majorarea importurilor din România (de 2,0 ori), China (+32,4%), SUA (de 1,7 ori), Turcia (+14,2%), Kazahstan (de 9,5 ori), Croația (de 13,6 ori), Japonia (de 1,6 ori), Bulgaria (+47,7%) etc. În același timp, s-au redus importurile provenite din Ucraina (-39,9%), Belarus (-49,5%), Egipt (-65,7%), Emiratele Arabe Unite (-85,0%) și Ungaria (-18%).
În structură importurile sau majorat la următoarele categorii: gaze naturale (+45,5%); energia electrică (de 5,1 ori, pe seama sporirii livrărilor din România, Croația și Ucraina); fier și oțel (de 2,1 ori), vehicule rutiere (+21,6%), mașini și aparate industriale (+28,7%), legume și fructe (+20,0%) și zahăr (de 2,8 ori). Este de notat că majorări semnificative în cantitățile fizice ale importurilor nu au fost înregistrate, majoritatea creșterilor fiind condiționate de creșterea prețurilor și a valorii importurilor.
Totodată, s-au diminuat importurile produse petroliere (-14,0%), semințe și fructe oleaginoase (-23,5%), în special din Ucraina, produse medicinale și farmaceutice (-11,1%) și mașini și aparate electrice (-4,8%).
Datorită performanțelor modeste ale economiei naționale și a scăderii exporturilor de mărfuri din țară și creșterii importurilor, deficitul balanței comerciale crește accelerat.
Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-februarie 2025 a fost de 32,1%, în scădere cu 11,6 puncte procentuale comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2024. Cu țările UE gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a constituit 35,9%, micșorându-se cu 25,9 puncte procentuale, în raport cu perioada similară din anul 2024, iar cu țările CSI gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-februarie 2025 a marcat 51,9%, în scădere cu 28,0 puncte procentuale față de aceeași perioadă din anul 2024.
Aceste tendințe vor afecta negativ situația macroeconomică din țară, inclusiv sustenabilitatea bugetară și financiară, ceea ce va condiționa majorarea deficitului bugetar și creșterea datoriei de stat. În consecință vom urmări presiuni asupra monedei naționale cu consecințe negative asupra rezervelor valutare naționale. Or, aceste fenomene contribuie la creșterea vulnerabilității economiei naționale cu repercusiuni directe asupra oamenilor. Dependența de importuri, în special al mărfurilor de consum, și finanțarea externă pentru programe sociale face economia mai vulnerabilă la șocuri externe, cum ar fi fluctuațiile prețurilor globale sau crizele financiare internaționale și subminează sectoarele reale ale economiei naționale, care se confruntă cu probleme sistemice acute.
Lasă un răspuns