În anul 2023 salariul mediu lunar brut a constituit 12.209 lei, fiind în creștere cu 16,9% față de anul 2022. Raportat la anul 2020, salariul mediu lunar brut din 2023 a crescut cu 56,1%. Pe de altă parte, în perioada anilor 2020 – 2023 cumulativ avem inflație de cca 51%. Prin urmare, în termeni reali salariul mediu lunar brut timp de 4 ani a crescut cu doar 5,1% (în 2023 indicele câștigului salareal real a fost de doar 3,1%).
Cu privire la numărul mediu al salariaților, aceștia au constituit 626 mii de persoane, fiind în creștere cu 0,4% față de anul 2022. Raportat la anul 2019, numărul acestora a crescut cu doar 1000 de persoane, adică cu 0,2%. Cea mai mare descreștere a numărului salariaților a avut loc în anul 2020, scăderea fiind de 3,6% față de numărul total celor încadrați în câmpul muncii. Acest efect a avut loc din cauza COVID-19, care a cauzat închiderea mai multor companii. Cu toate acestea, revenirea la situația de până la pandemie a luat cca 3 ani. În termeni reali timp de 4 ani dinamica forței de muncă a fost la zero, fapt ce ne sugerează ca populația aptă de muncă fie a completat rândul șomerilor, fie a emigrat din țară.
Este necesar de remarcat faptul că doar câteva sectoare din economia Moldovei asigură salariu peste media globală și anume: producția și furnizarea utilităților, informatică și comunicații, activități financiare și de asigurări, activități profesionale, științifice și tehnice, administrația publică, sănătate și asistență socială. Salarizarea în restul sectoarelor este sub media națională, fapt ce face aceste sectoare neatractive pentru angajare. Prin urmare, cele mai semnificative scăderi ale numărului de salariați au fost anume în industria extractivă (–14,0%), industria prelucrătoare (–3,3%), agricultură, silvicultură și pescuit (–2,6%), adică în cele mai active domenii pe care ar trebui să se bazeze o economie funcțională.
În mare parte sectoarele unde a avut loc creșterea numărului salariaților activează în capitală, fapt ce a determinat că doar în Chișinău câștigul salarial mediu a fost mai mare decât media pe țară, în restul țării fiind sub medie. Acest fapt determină subdezvoltarea provinciilor și stimulează depopularea din raioanele și satele Moldovei.
În anul 2024 nu se întrevăd tendințe de îmbunătățire semnificativă în ceea ce privește rata de ocupare a forței de muncă și salarizarea. De exemplu, indicele numărului mediu al salariaților din trimestrul 1 și 2 din anul curent a rămas la valorile perioadei de referință a anului trecut. Cu privire la inidcele cîștigului salarial real din trimestrul 1 și 2 din 2024 creșterea e de cca 10% raportat la aceeași perioadă din 2023. Însă, luând în considerare evoluția anumitor indicatori macroeconomici din anul curent, cum este creșterea PIB-lui, comerțul exterior, investițiile directe, precum și criza din sectoarul agro-alimentar ca urmare a secetei, am putea estima că anul 2024 să nu difere de anul trecut ce ține de dinamica salariului și numărului persoanelor angajate, fapt ce reprezintă în sine un semn de stagnare a dezvoltării sico-economice. De exemplu, statistica oficială deja ne arată că în trimestrul 2 al anului curent populația ocupată de 15 ani și peste a constituit 865 mii de persoane, în descreștere cu 3,8% față de trimestrul II 2023, adică cu peste 33 mii de persoane. Cea mai mare rată a șomajului cuprinde segmentul tinerilor de 15-24 de ani din zonele urbane (cca 13%), care sunt primii potențial emigranți peste hotare.
În concluzie putem menționa următoarele:
- Timp de 4 ani creșterea salariilor în termeni reali este infimă, fapt ce nu impulsionează puterea de cumpărare a oamenilor și nu le îmbunătățește bunăstarea.
- Din cauza salariilor mici și fără perspective de creștere rata ocupării forței de muncă nu a crescut, chiar dacă în ultimii 4 ani economia a obținut noi brațe de muncă conform vîrstei. Acest indicator ne sugerează că migrația peste hotare e la cote mari, fapt ce subminează dezvoltarea diverselor sectoare economice.
- Mai multe sectoare economice sunt în stagnare, fapt ce nu le permite creșterea salariilor peste media pe țară, ceea ce sugerează că o bună parte a economiei reale este în criză și nu are resurse de a se dezvolta. Prin urmare acest lucru este direct legat de lipsa investițiilor în economie, creșterii PIB-lui și crearea noilor locuri de muncă cu salarii atractive.
Lasă un răspuns