Industria Moldovei între ruină și renaștere

Recent, Biroul Național de Statistică a prezentat datele statistice privind dinamica sectorului industrial și a prețurilor produselor industriale pentru perioada ianuarie-mai 2025. Dezvoltarea sectoarelor reale ale economiei naționale, in particular industria, joacă un rol esențial în formarea Produsului Intern Brut (PIB), mai ales pentru economii aflate în tranziție precum este cea a Republicii Moldova. Industria prelucrătoare care transformă materii prime autohtone și din import în produse finite, generează valoare adăugată semnificativă, ceea ce contribuie direct la creșterea și diversificarea PIB-ului. În același timp, dezvoltarea producerii industriale stimulează exporturile, ceea ce îmbunătățește balanța comercială și fluxul intrărilor de valută în țară. La fel, dezvoltarea industrială duce in mod iminent la atragerea investiții in sectoare productive și crearea locurilor de muncă cu salarii stabile, contribuind la creșterea veniturilor populației și a consumului intern. De asemenea, industria este ”locomotiva” care de stimulează dezvoltarea altor sectoare, cum ar fi: transporturile, energetica, construcțiile, cercetarea și inovația, ceea ce face economia mai reziliență la șocuri externe.

În contextul este de menționat despre obiectivele țintă ale Programului Național de Dezvoltare Industrială pentru anii 2024–2028, care își propune să crească ponderea industriei prelucrătoare în PIB de la 8,2% în anul 2023 la 11,5% până în anul 2028, în particular sectoare: electronica, industria chimică și farmaceutică, textilele și materialele de construcție. La situația curentă nu există premise optimiste pentru atingerea acestor obiective. Majoritatea indicatorilor aferenți sectorului industrial fiind in descreștere.

Conform datelor oficiale în perioada ianuarie-aprilie 2025 volumul producției industriale a scăzut cu 0,7% comparativ cu aceiași perioadă a anului precedent. În termeni reali scăderea este mai pronunțată datorită inflației galopante care se înregistrează in Moldova de cca 9% in perioada menționată. Deși, în luna aprilie s-a înregistrat o ușoară creștere a volumului producției industriale de cca 1%, tendința cumulată rămâne negativă, semnalând o contracție structurală pe sector. Pe de altă parte, in ultimii ani datorită majorării prețurilor la resursele energetice reglementate, sectorul energetic arată performanțe de creștere extraordinare, chiar dacă în termeni reali volumul acestora in expresie naturală nu a crescut.

Tabel 1: Dinamică dezvoltării sectoarelor industriei

SectorAprilie 2025 vs. Aprilie 2024Ian–Apr 2025 vs. Ian–Apr 2024
Industria extractivă-2,3%+19,9%
Industria prelucrătoare-5,2%-3,5%
Producția și furnizarea de energie+88,1%+4,9%

În luna aprilie curent industria extractivă are o evoluție negativă, dar în primele 4 luni ale anului curent a înregistrat un salt semnificativ. Totuși, această instabilitate a ritmului de dezvoltare a industriei extractive se datorează instabilității cererii și finanțării nestabile. Evoluția pozitivă a industriei extractive poate semnala o redresare a cererii pentru resurse primare, dar rămâne o industrie destul de volatilă și expusă riscurilor și șocurilor interne.

Industria prelucrătoare, care preponderent depinde materiile prime din agricultură, este în declin constant, afectând negativ performanța generală a industriei. Această scădere este fixată pentru o perioadă mai îndelungată ceea ce ridică semne de întrebare privind competitivitatea și cererea internă/externă, dar in același timp si față de oferta acestui sector, care se îngustează continuu.

Sectorul energetic a înregistrat o explozie de producție în aprilie, datorită condițiilor climaterice nefavorabile și cererii interne sporite. În expresie valorică acest sector a fost favorizat datorită creșterii tarifelor la resursele energetice reglementate de către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică. Această creștere a sectorului energetic a compensat într-o mare măsură declinul din industria prelucrătoare, dar nu suficient pentru a evita o scădere globală a producției industriale.

La nivelul subsectoarelor, in special acelor orientate la export, se înregistrează scăderi mai pronunțate. În perioada ianuarie – aprilie 2025: industria textilă a scăzut cu peste 24,2%, îmbrăcăminte – (- 20,4%); lemn – (-17,5%), cauciucul și mase plastice – (-14,3%), mobile – (-10,3%), ceea ce arată o scădere a cererii externe si/sau probleme sectoriale de competitivitate. Pe de altă parte, doar două  sectoare au o evoluție ușor pozitivă (industria farmaceutică  – (+6,3%), băuturi alcoolice – (+4,1%).

Astfel, atestăm un dezechilibru structural în sectoarele industriale, vulnerabilitatea excesivă a acestora față de factorii externi și dependența excesivă față de sectorul energetic care face producția autohtonă mai puțin competitivă pe piața internă și externa. Descreșterile din sectoarele exportatoare indică o posibilă scădere ofertei si substituirea consumului intern cu produse din import. În cele din urmă sunt necesare decizii și intervenții rapide din partea statului, or instrumentele de politici industriale ar trebui să vizeze sprijinirea sectoarelor prelucrătoare afectate și stimularea inovației.

Cu toate acestea, dinamica indicilor prețurilor la producția industrială indică creșteri continue cu 1,5-1,8% lunar, ceea ce este semnificativ și reflectă o presiune inflaționistă moderată generată de evoluția industriei.

Exporturile sunt principalul motor al acestei creșteri: +4,2% față de aprilie, în timp ce piața internă a stagnat (+0,2%). Creșterea de +4,2% pe piața externă sugerează fie o cerere externă mai robustă, fie o ajustare a prețurilor pentru a compensa costurile de producție crescute din cauza creșterii tarifelor la resurse energetice și presiunilor inflaționiste.

Pe de altă parte piața internă rămâne inertă cu o creștere de doar +0,2%, ceea ce  reflectă o cerere slabă sau o reticență a producătorilor de a transfera costurile către consumatori. Comparativ cu decembrie 2024, creșterea de +6,7% indică o acumulare treptată a presiunilor inflaționiste în industrie, influențată de costuri energetice, creșterea salariilor și costurilor la materiile prime.

Tabel 2: Dinamica generală a indicilor prețurilor

IndicatorMai 2025 vs. Aprilie 2025Comparativ cu decembrie 2024Comparativ cu mai 2024
Industria, total+1,6%+6,7%+5,0%
Livrări pe piața internă+0,2%+7,3%+7,5%
Livrări pe piața externă+4,2%+5,5%+0,7%

Ce ține de analiza prețurilor pe sectoare vom remarca că prețurile din industria extractivă au crescut semnificativ față de anul precedent (+6,3% față de decembrie 2024 și +12,7% față de mai 2024). Aceasta poate reflecta o cerere crescută pentru resurse naturale locale sau o ajustare a costurilor de extracție. Creșterea prețurilor din industria extractivă este peste nivelul mediu al inflației și arată tendințe accelerate inflaționiste.

În ceea ce privește prețurile în industria prelucrătoare în luna mai vs. aprilie 2025 creșterea lunară de +1,8% este susținută în principal de exporturi. Piața internă rămâne relativ stabilă, ceea ce poate indica o cerere internă slabă sau o concurență ridicată. Creșterea anuală de +2,5% sugerează o presiune inflaționistă modestă și controlată în acest sector. În ceea ce privește prețurile la producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze și apă caldă, deși în luna mai prețurile au stagnat față de luna precedentă, creșterile accelerate față de decembrie 2024 (+35%) și mai 2024 (+25,4%) indică o presiune continuă pentru perioada imediat următoare. Acest sector rămâne un factor major de transmisie a inflației în economie, afectând costurile de producție ale tuturor sectoarelor industriale.

În concluzie, la capitolul dinamicii prețurilor mărfurilor industriale  remarcăm un diferențial major  între intern și extern (+7,5% vs. +0,7% anual), ceea cesugerează o asimetrie în formarea prețurilor, exportatorii având mai multă flexibilitate sau presiune de ajustare. Industria extractivă are o creștere anuală de +12,7%, ceea ce poate influența costurile în lanțul de aprovizionare, iar energia rămâne un factor major, deși prețurile au stagnat în luna mai curent, ceea ce este cu +35% mai mult decât în decembrie 2024, ceea ce afectează toate celelalte sectoare. În cele din urmă evoluția prețurilor producției industriale în mai 2025 reflectă presiuni inflaționiste moderate, impulsionate de exporturi și de bunurile de capital, dar cu o cerere internă slabă și o stabilizare a prețurilor energetice. În consecință, aceste tendințe pot avea implicații importante pentru politica monetară, competitivitatea externă și sustenabilitatea dezvoltării durabile a industriei.

Pe final, este necesar de menționat că deși sectorul energetic a compensat parțial declinul din industrie, ponderea totală a industriei în PIB a fost afectată negativ de contracția industriei prelucrătoare, care are o pondere semnificativă în structura internă a industriei. Astfel, în primele 4-5 luni ale anului curent, cu excepția construcțiilor, celelalte sectoare industriale au stagnat și au contribuit esențial la diminuarea PIB-lui. Astfel, în trimestrul I al anului 2025 industria prelucrătoare a generat descreșterea PIB cu 0,7%, având o pondere de 7,4% în structura PIB. Această tendință arată o vulnerabilitate structurală la factori cum ar fi lipsa forței de muncă calificate, costuri de producție ridicate sau cerere externă instabilă. Prin urmare, ținta de 11,5% stabilită de Guvern pare a fi una ambițioasă și presupune investiții mari în tehnologizare și digitalizare pe termen scurt și mediu.

Producția și furnizarea de energie a cunoscut un salt spectaculos în aprilie 2025 (+88,1%), reflectând o recuperare post-criză. Deși, acest sector are un potențial strategic în contextul diversificării surselor de energie, contribuția rămâne modestă la formarea PIB-ului cu cca 2,0–2,5%.

La fel este și cazul industriei extractive, care are un rol minor în structura PIB (cca 0,5–1,0%), iar scăderea recentă indică lipsa accesului sau epuizarea resurselor naturale, fie o necesitate stringentă de investiții si retehnologizarea sectorului la cerințele și condițiile pieței.  

În concluzie este de notat că rolul industriei la formarea PIB este în continuă descreștere și modestă, comparativ cu alte economii din regiune. De exemplu, în Polonia ponderea industriei este de cca 25% din PIB, în Cehia depășește 30%, iar în România oscilează între 23–26% din PIB. Statistica oficială din primele 4-5 luni ale anului curent arată o tendință îngrijorătoare ce ține de dezvoltarea industriei moldovenești, fapt ce plasează Moldova în rândul statelor cu un grad scăzut de industrializare. Or, dezvoltarea industrială este crucială pentru stabilitate economică, crearea locurilor de muncă și majorarea exporturilor cu valoare adăugată. În acest sens, reducerea costurilor pentru resursele energetice și diversificarea surselor de aprovizionare cu acestea este crucială.

Fără un sector industrial robust, economia devine dependentă de servicii și agricultură, care sunt mai vulnerabile la șocuri externe (secetă, crize energetice, instabilitate regională). În același timp, o industrie slabă înseamnă producție internă redusă și, implicit, importuri mai mari de bunuri de consum și echipamente. Acest dezechilibru afectează balanța comercială și presiunea pe cursul valutar. Și, nu în ultimul rând, fără dezvoltare industrială, forța de muncă tehnică migrează sau se reprofilează spre sectoare mai puțin productive. Acest lucru reduce capacitatea țării de a inova și de a atrage investiții cu valoare adăugată.


Publicat

în

de către

Etichete:

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *