LEX-ECON Consulting

Biroul Național de Statistică a prezentat evoluția inflației pentru primele 6 luni ale anului 2025. Astfel, Moldova se confruntă cu o inflație accelerată, cu implicații profunde asupra economiei și populației. Comparativ cu aceeași perioadă din 2024, dinamica prețurilor relevă o accelerare semnificativă, în special pentru produsele alimentare de bază.

Evoluția indicilor prețurilor de consum iunie 2025 vs. iunie 2024

Categorie	Iunie 2025 vs. Iunie 2024	Iunie 2024 vs. Iunie 2023
Inflație totală	+8,2%	+3,8%
Produse alimentare	+10,0%	+3,8%
Servicii	+14,6%	-1,2%
Mărfuri nealimentare	+2,0%	+6,8%

În iunie 2025 inflația totală a crescut de 2,2 ori mai mult decât în iunie 2024 si a constituit 8,2%, indicând tendințe îngrijorătoare. Cele mai semnificative creșteri a inflației s-au înregistrat la produsele alimentare +10% și servicii- +14%. Această inflație reflectă o lipsă de eficiență în absorbția șocurilor externe și o capacitate scăzută de compensare internă prin politici economice, comerciale, fiscal și sociale active și eficiente.

Produsele alimentare, care dețin o pondere majoră în coșul de consum al populației, au înregistrat o creștere de aproape trei ori mai mare față de perioada similară a anului trecut (+10% vs. +3,8%). Cele mai mari creșteri a prețurilor s-au înregistrat la următoarele produse: fructe: +33,2%; legume: +30,2%; ulei vegetal: +16,6%; ouă: +18,2%; lactate: +6,7%; carne: +4,0% etc. Unicul produs la care s-a înregistrat descreșterea prețurilor a fost la zahăr (-4,8%).

În pofida faptului că Moldova este o țară agrară, cea mai mare volatilitate s-au înregistrat la legume și fructe, majoritatea cărora sunt de import. La Ouă, ulei vegetal și produse lactate, de asemenea, se înregistrează tendințe de creștere a costurilor de producție la produsele autohtone și a prețurilor de import ceea se scumpesc produsele in mod continuu.

Această accelerare de prețuri este cauzată de factori sezonieri dar și condițiile climaterice nefavorabile (secetă, cicluri agricole afectate etc.), precum și creșterea costurilor logistice și pentru resursele energetice, în special în perioada inter-sezonieră. Cel mai mare impact este resimțit de gospodăriile cu venituri mici, care consumă o bună parte din alimente.

Tendințe diferite sunt înregistrate la servicii, care în iunie 2025 au înregistrat o creștere a prețurilor de peste +14,6% față de -1,2% în iunie 2024. Pe parcursul anului 2025 tarifele la serviciile esențiale (energie, transport, apă, canalizare) au crescut brusc, fiind una dintre cele mai mari creșteri anuale înregistrate în ultimii ani. În structura serviciilor se arată în felul următor: servicii comunale: +26,2%; servicii medicale: +21,6%; alimentație publică: +5,8%; transport: +1,6% etc.

Daca în anul 2024 la majoritatea serviciilor s-au înregistrat descreșteri de prețuri și tarife, in special la serviciile pentru utilitățile publice reglementate, atunci în anul 2025 se atestă o inversare completă a tendințelor, cu presiuni inflaționiste accentuate. Această creștere este condiționată de politicile tarifare de ajustare a tarifelor reglementate, dar și de majorarea costurilor operaționale ale furnizorilor datorită factorilor interni și externi. Presiunea asupra bugetelor casnice este majoră, cu tendințe de în sărăcire a populației, in special energetică pentru anumite grupuri sociale. În consecință serviciile au devenit principalul motor al creșterii inflației, depășind chiar produsele alimentare în ritmul de creștere, iar creșterea tarifelor reglementate (energie, apă, canalizare) indică o presiune bugetară indirectă, cu implicații asupra politicilor sociale și bugetare.

La capitolul mărfuri nealimentare, creșterea din 2025 este mai moderată decât anul trecut (+2,0% vs. +6,8%), ceea ce sugerează o stagnare a cererii de bunuri de consum durabil (mobilă, electrocasnice, îmbrăcăminte etc.). Aceasta poate fi interpretată drept un semn al reducerii activității economice și a reticenței consumatorilor de a face cheltuieli neesențiale. Astfel, datele Biroului Național de Statistică pentru iunie 2025 sunt următoarele: încălțăminte: +5,8%; confecții: +4,8%; medicamente: +5,4%; materiale de construcție: +3,3%; combustibili și carburanți: -4,0% – o scădere semnificativă față de anul trecut datorită politicilor statului de reglementare a prețurilor si legătura directă cu cotațiile bursiere internaționale.

Astfel, produsele nealimentare au avut o evoluție moderată și stabilă, cu creșteri sub media inflației generale, ceea ce le face mai puțin volatile față de produsele alimentele si/sau servicii. Totuși, scăderea prețurilor la carburanți a fost un factor de echilibrare, care se va distorsiona in statisticele ulterioare, dar creșterile la materiale de construcție și medicamente generează presiuni indirecte asupra costurilor gospodăriilor. Prin urmare, pe moment impactul asupra populației este mai puțin acut, dar poate deveni relevant în cazul unor șocuri externe (ex. creșteri ale prețurilor la energie sau transport).

Având în vedere cele menționate și tendințele înregistrate pe parcursul anului 2025 pot fi evidențiate următoarele consecințe cu impact economic și sociale:

• puterea de cumpărare a populației scade: deși pensiile au fost indexate cu +10% și salariile au crescut cu 9–15%, aceste ajustări nu acoperă inflația reală;
• costuri de producție cresc: creșterea prețurilor la energie și servicii bancare afectează competitivitatea produselor, mai ales în agricultură și industrie;
• deficit bugetar a atins cote majore excesive de peste 5% din PIB, ceea ce agravează situația în gestionarea finanțelor publice datorită creșterii dezechilibrate a cheltuielilor publice;
• remitențe  de peste hotare în scădere continuă de -5% în anul 2025 și peste -6,5% în 2024, reducând capacitatea gospodăriilor de a absorbi șocurile inflaționiste;

• sărăcia extremă la cote îngrijorătoare înregistrând o creștere de la 14,2% în anul 2020 la peste 34% în 2025, iar inflația disproporționată în sectorul alimentar și al serviciilor accentuează vulnerabilitatea rurală;
• inegalitate: bătrânii și familiile cu venituri mici sunt afectați disproporționat, deoarece cheltuielile lor sunt concentrate pe produse cu cele mai mari creșteri de preț;
• venituri reale ale populației scad: în ciuda creșterii nominale a pensiilor și salariilor angajaților, în termeni reali puterea de cumpărare scade.

În concluzie, putem afirma că structura inflației din 2025 este mult mai regresivă: cele mai mari creșteri sunt în sectoare care afectează direct populația vulnerabilă (alimente, utilități, transport). Spre deosebire de 2024, unde o parte din prețuri scădeau sau stagnau, anul 2025 impune o corecție bugetară dură pentru gospodării, fără amortizoare naturale vizibile. Astfel, inflația din 2025 nu este doar o continuare a tendințelor din 2024, ci o amplificare a vulnerabilităților structurale.

Această tendință confirmă că măsurile de politici fiscale și sociale, precum indexarea pensiilor și creșterea salariilor, sprijinul extern etc. nu au fost suficient de eficiente pentru a păstra puterea de cumpărare și stabilitatea prețurilor și tarifelor in țară. În același timp, scăderea remitențelor și creșterea costurilor de producție generează un cerc vicios, care fragilizează economia și adâncește inegalitatea.