LEX-ECON Consulting

În ultimii ani Uniunea Europeană a aplicat comerț liber deplin față de importurile din Ucraina și colateral față de cele din Republica Moldova. Această decizie a țărilor UE a luat sfârșit în luna iulie 2025 și s-a revenit la concesiunile și contingentele tarifare agreate cu Comisia Europeană în cadrul Acordurilor de Asociere și de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), semnate de Republica Moldova și Ucraina în anul 2014.

În contextul consolidării relațiilor economice cu Uniunea Europeană, în ultimele luni Republica Moldova și Comisia Europeană au renegociat preferințe comerciale și contingente tarifare adiționale la DCFTA, urmărind drept scop extinderea accesului pe piața europeană. Noile contingente comerciale propuse de UE și Republica Moldova vor fi aplicabile imediat după încheierea procedurilor interne de ratificare și vor avea caracter permanent. Ca parte a angajamentului de extindere reciprocă a accesului pe piețele agricole, Republica Moldova și UE au convenit asupra facilitării importului unor produse agroalimentare. 

În baza documentului negociat, UE a acceptat majorarea contingentelor tarifare la import pe piața sa comunitară pentru produse moldovenești cum ar fi: prunele, strugurii de masă, merele și cireșele. Aceste produse moldovenești vor beneficia de contingente tarifare majorate, reieșind din volumele efective ale exporturilor din ultimii ani pe piața europeană. 

Adițional, sucul de struguri, roșiile și usturoiul vor fi scutite de taxe vamale la import, cu o excepția reglementărilor prețului de import și comercializare a roșiilor pe piața internă. Suplimentar măsurilor de politică comercială, produsele moldovenești exportate pe piața europeană trebuie pe deplin să corespundă tuturor standardelor și cerințelor UE de producție, inclusiv cele privind utilizarea pesticidelor, ambalare, etichetare, certificare etc. Adică, aplicarea deplină și necondiționată a cerințelor acquis-ului comunitar față de produsele agroalimentare exportate.

Pe de altă parte, Moldova s-a angajat de a facilita importul de unele categorii de marfă pe piața sa internă și anume: carne de porc și pasăre prin creșterea contingentelor tarifare, iar carnea dezosată congelată, laptele și untul vor avea contingente tarifare dedicate doar țărilor UE. La fel, părțile pot utiliza mecanismul de salvgardare pentru a proteja piețele în caz de impact negativ. Mai mult ca atât, părțile au convenit să revadă Acordul de Asociere și DCFTA în anul 2027, luând în calcul progresul Moldovei în procesul de aderare la UE, gradul de integrare în piața comunitară, utilizarea contingentelor tarifare și capacitățile de producție și export/import ale țărilor.

Astfel, Republica Moldova va beneficia de următoarele cote extinse la import pe piața UE: 

• prune: de la 15.000 tone la 61.000 tone – majorare de peste 4 ori;
• cireșe: de la 1.500 tone la 4.500 tone – majorare de 3 ori; 
• struguri de masă: de la 20.000 tone la 40.000 tone – majorare de 2 ori;
• mere: de la 40.000 tone la 50.000 tone – majorare doar cu 25%.

Pentru determinarea potențialului economic al Republicii Moldova la export mai jos vom examina volumul producției interne, volumele cantitative și valorice exportate, inclusiv pe piața țărilor UE. Drept an de referință s-a luat 2021, până la intervenția factorilor externi și regionali în coridoarele logistice tradiționale de livrare a mărfurilor. Este de notat că până în anul 2021 volumele importurilor de fructe și legume în Moldova erau în cantități relativ mici și cu caracter sezonier, ceea ce nu distorsiona activitatea pieței interne.  

Date comerciale pentru anul 2021 

Produs	Producție internă (tone)	Import total (tone)	Export total (tone)	Export UE (tone)	Export non-UE (tone)
Prune	123.000	1200	56.000	15.000	41.000
Mere	600.000	1000	246.000	1.000	245.000
Cireșe	12.000	100	8.000	74	7.900
Struguri de masă	100.000	5.000	65.000	16.000	49.000

Analizând datele statistice pricind comerțul exterior până la anul 2021, se poate de constatat că din volumul total de fructe și struguri de masă cca 45-65% erau exportate în țări non-UE, in special in țările CSI in baza acordurilor de comerț liber care erau aplicate pe deplin si fără careva excepții. Datorită regulilor sanitare, fitosanitare și cerințelor tehnice aplicate pe piața comunitară, exporturile de produse moldovenești în stare proaspătă pe piața țărilor UE erau destul de modeste. Astfel, la situația din anul 2021 pe piața UE s-au exportat prune în cantitate de 15 mii tone sau 12% din producția internă, mere – 1000 tone sau 0,2% din producția internă, struguri de masă – 16 mii tone sau 16% din producția totală internă. 

Chiar dacă în anii următori restricțiile cantitative aplicate de UE au fost eliminate volumele exporturilor de produse moldovenești nu au crescut semnificativ. Piața europeană nu a reușit să substituie si să absoarbă toate volumele de fructe, legume și struguri exportate anterior de Republica Moldova pe alte piețe preferențiale. 

Noile concesiuni tarifare in cadrul AA/DCFTA finalizate în iulie 2025 au deschis suplimentar piața europeană pentru agricultura moldovenească, dar contingentele tarifare stabilite reflectă potențialul nostru de export si de conformitate la cerințele europene si constituie doar 20-40% din potențialul nostru de export. 

Moldova trebuie să continue dezvoltare infrastructurii critice post recoltare și să susțină prin programe guvernamentale preluarea și implementarea cerințelor de calitate și conformitate la standardele UE pentru a beneficia de oportunitățile comerciale oferite de AA/DCFTA si creșterea competitivității produselor noastre pe piețele externe. 

Pe de altă parte, Moldova s-a angajat de a liberaliza accesul pe piața sa internă pentru carne, produse din carne, lapte si produse din lapte, precum și alte grupe de mărfuri contingentate sau protejate prin taxe vamale la import. 

Protecția pieței interne vs. Preferințe DCFTA (2025)

Grupa de mărfuri	Taxa vamală la import in RM	Preferință DCFTA aplicabilă	Volum importuri totale (tone)	Volum importuri din UE (tone)	Pondere import din UE
Produse lactate: Unt	15%+500 euro/tona, max 25%	Contingent tarifar: 2.000 tone fără taxe	12.500	9.750	78%
Carne de porc	20%+200euro/t, max 30%	Contingent tarifar: 5.500 tone fără taxe	9.800	6.370	65%
Fructe procesate (gemuri)	5%	Liberalizare completă	3.200	2.624	82%
Produse de panificație	10%	Liberalizare completă	6.400	5.824	91%
Vinuri și băuturi alcoolice	0,5   Euro/litru	Liberalizare completă (cu excepții minore)	4.700	4.136	88%
Produse cosmetice	5%	Liberalizare completă	2.900	2.465	85%
Detergenți și produse chimice	7%	Liberalizare completă	5.600	4.032	72%

Datele arată că importurile de produsele din UE cu taxe reduse sau liberalizate complet (ex. panificație, vinuri) au o pondere ridicată, ceea ce indică o integrare comercială avansată și un interes al consumatorilor față de produsele europene. În cazul produselor cu taxe vamale mai ridicate (ex. carne de porc, lactate etc.), se observă o diversificare a surselor de import, competiția fiind dată pentru contingentele tarifare cu taxe vamale anulate la import pe piața internă a Moldovei. Importurile din UE dețin o pondere mai mică, ceea ce arată că taxele vamale la import sunt un impediment pentru penetrare pe piață față de produsele similare importate în regim de acces liber, in special cele d in Ucraina. Liberalizarea graduală prin DCFTA va duce la creșterea volumului importului și competitivității produselor europene pe piața Moldovei, dar și la presiuni asupra producătorilor locali în sectoare sensibile. 

Așadar, creșterea cumulată a cotelor la import acoperă peste un sfert din necesarul pieței interne, ceea ce reflectă o deschidere excesivă față de produsele europene. 

Extinderea comerțului bilateral cu țările UE poate stimula investiții în infrastructura post-recoltare, ambalare și certificare, crescând valoarea adăugată a produselor moldovenești pe piețe terțe. Or, pentru asta sunt necesare programe și politici dedicate din partea Statului, astfel ca să fie stimulate investițiile interne și externe pe direcția dată.

Modificarea cotelor pot avea impact asupra dezvoltării sectorului agricol pe termen scurt și mediu, cum ar fi stimularea producției orientate spre export. Adică, fermierii pot prioritiza culturile eligibile pentru cotele extinse, ceea ce poate duce la restructurarea livezilor și creșterea calității. În lanț, am putea urmări creșterea cererii de servicii conexe, cum ar fi ambalare, logistică, certificare – toate vor beneficia de o dinamică pozitivă. Și, nu în ultimul rând, pot fi presiuni pe infrastructura existentă, deoarece fără investiții rapide, capacitatea de procesare și stocare ar putea deveni un blocaj.

Pe termen mediu și lung am putea urmări modernizarea sectorului pomicol, deoarece extinderea cotelor va încuraja tehnologizarea și profesionalizarea fermelor. La fel, acest proces va duce la creșterea competitivității. Or, alinierea la standardele europene va putea transforma sectorul agricol într-un motor de export durabil.

În concluzie vom menționa că extinderea DCFTA oferă oportunități pentru sectorul agricol moldovenesc, important să fie capacități și interes de valorificare. Renegocierea Acordului DCFTA dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană marchează un pas spre integrarea economică aprofundată în piața unică europeană. Cu regret, businessul din Moldova are capacitate limitată de a utiliza și valorifica aceste oportunități de afacere. Problema de bază fiind neconformitatea cu cerințele pieței europene și lipsa suportului din partea statului si accesului la finanțare. Statul ar trebui să sprijine acest proces prin politici dedicate, cum sunt granturi, credite pentru infrastructură, training-uri și parteneriate comerciale—pentru ca oportunitatea creată de DCFTA să se transforme în impact economic durabil.