Legea Nr. 34 din 29.02.2024 privind efectuarea decontărilor în numerar stabilește cadrul normativ de bază privind efectuarea decontărilor aferente operațiunilor de plată pe teritoriul țării, modul și limitele de efectuare a decontărilor, precum și sancțiunile aplicabile. Scopul formal al prezentei legi este stimularea plăților efectuate prin intermediul instrumentelor de plată fără numerar în vederea creșterii nivelului de transparență și de securitate al acestora. Legea se aplică pentru persoane juridice și fizice, cu excepția autorităților și instituțiilor publice. Drept impact estimat ar fi combaterea evaziunii fiscale, reducerea concurenței neloiale între antreprenori și stimularea instrumentelor de plată electronice.
Legea stabilește că limitele de efectuare a decontărilor în numerar pentru persoanele care practică activități de întreprinzător în raport cu alte persoane juridice sau persoane fizice care desfășoară activitate de întreprinzător și/sau profesională în sectorul justiției sau în domeniul sănătății, nu va depăși cumulativ 100 mii lei lunar. Limitarea sumei respective nu se aplică pentru depunerea de numerar în conturile bancare ale prestatorilor de servicii cu plată.
La fel, legea prevede plăți în numerar în favoarea unei persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător în sumă ce nu depășește cumulativ 100.000 de lei lunar, cu anumite excepții dacă persoana fizică predă deșeuri și reziduuri de metale feroase și neferoase, reziduuri industriale ce conțin metale sau aliaje ale acestora, ambalaj returnabil, reziduuri și deșeuri de hârtie, carton, cauciuc, plastic sau de sticlă (cioburi de sticlă), acumulatoare electrice uzate, precum și cele care vând producție de fitotehnie și horticultură în formă naturală și producție zootehnică în formă naturală, în masă vie și sacrificată.
Este important de notat ca legea plafonează plăți în numerar la procurarea unor bunuri imobile și transport, dacă prețul acestora, indicat în contractul de vânzare-cumpărare, nu depășește echivalentul a 100 și respective 50 salarii medii lunare pe economie prognozate. Pentru anul 2025 salariul mediu lunar pe economie prognozat constituie 16.100 de lei, prin urmare plafoanele menționate constituie 1,61 mln lei și 805 mii lei respectiv.
Legea prevede că efectuarea decontărilor în numerar nelimitat este permis în cazul acordării de credite de către băncile comerciale și alte entități financiare abilitate de către aceștia. Astfel, reglementarea circulației numerarului determină o dependența de sistemul bancar, fapt ce indică un lobby pentru sistemul bancar care și așa își maximizează profiturile sale. Aici se mai adaugă faptul că dacă băncile comerciale majorează taxele sau dacă apar probleme tehnice (atacuri cibernetice, întreruperi de servicii), atunci cetățenii ar putea avea dificultăți în accesarea propriilor bani. Nu întâmplător în RM unicul sector profitabil este cel bancar, care în ultimii ani înregistrează profituri de cca 5 mrld lei anual. În consecință, la eliminarea numerarului veniturile băncilor comerciale va crește exponențial și considerabil. Conform unor estimări de minim 3 ori. Suplimentar, în multe zone din țară se atestă un număr redus de bancomate de depunere a numerarului și a ghișeelor bancare, fapt ce ar putea provoca dificultăți pentru comercianții mici, dar și pentru oameni, care și așa au cele mai mici venituri. Pentru a beneficia de tot spectrul de servicii financiare vor fi nevoiți să suporte cheltuieli de transport si timp pentru deplasare in centre urbane regionale.
Riscuri și probleme:
Lovitură pentru cei fără acces la servicii bancare. În primul rând este vorba despre mulți cetățeni, în special din mediul rural sau din categorii sociale vulnerabile, care nu au conturi bancare și, în consecință, vor întâmpina dificultăți în efectuarea plăților.
În același timp foarte afectați vor fi cetățenii moldoveni din diaspora, în special cei din Federația Rusă, așa cum documentele de proveniență a veniturilor acestora nu sunt recunoscute. Aceeași situație este și în cazul cetățenilor noștri care lucrează în Italia, Franța, Germania și alte țări UE, unde activizează în baza documentelor moldovenești fără permise legale de ședere și primesc salariul în cash.
Legea lovește și asupra persoanelor angajate în agricultură și zootehnie, care sunt remunerați în cash. Or, agricultorii merg pe calea respective pentru ca produsele moldovenești să fie competitive pe piața internă și cea externă. Și nu în ultimul rând impact negativ va fi și pentru persoanele din regiunea transnistreană, care au venituri nerecunoscute de autoritățile din Moldova. Aplicarea unor restricții preliminare in domeniu a avut un impact esențial asupra remitențelor de peste hotare, care in anii 2023 și 2024 s-au redus cu 7% și 10% respectiv. Mai mult ca atât, actele de proveniență emise de organele oficiale din unele țări CSI, in special Belarusi si Federația Rusă, nu sunt recunoscute de autoritățile noastre.
Un obiectiv ascuns al legii este și creșterea controlului statului asupra finanțelor personale prin faptul că odată ce toate tranzacțiile sunt electronice, autoritățile pot monitoriza fiecare plată, ceea ce ridică suspiciuni legate de confidențialitate și libertate economică. La fel, aceasta poate fi un instrument al puterii politice pentru loializare politică și lupta cu opoziția și oamenii incomozi. Or, se cunoaște bine că blocarea resurselor financiare duce oamenii la tăcere. Iar, practica de monitorizare a tranzacțiilor și așa numita lupta cu spălarea de bani aplicată în ultimii ani a pus presiune mare pe multe companii și persoane din Moldova. Astfel, noua legislație va deveni un mijloc politic puternic, care ar putea fi utilizat pentru abuz.
Impact negativ vor resimți IMM-le, deoarece multe afaceri mici și persoane care lucrează în economia informală ar putea avea probleme în adaptarea la noile cerințe, ceea ce le-ar putea afecta veniturile. În special, deținătorii de patente, care și așa au avut de suferit de așa numita reforma al fostului ministru al economiei Dumitru Alaiba, fermierii și agricultorii mici, dar și întreprinderile individuale și mici. Un alt domeniu important care va fi lovit este cel al construcțiilor și transportului, care cu greu supraviețuiește în prezent, dar care sunt forța motrică a economiei naționale.
Riscurile menționate mai sus vor stimula creșterea corupției, dar și evaziunilor fiscal a subiecților care sunt loviți de prevederile legii. În loc să fie implementate politici de eliminare a mitei și plăților informale, aceste restricții din lege au efect contrariu și pot duce la dezvoltarea unor metode alternative de evitare a regulilor (ex. transferuri prin intermediari, valută străină, criptomonede). În consecință din cauza lipsei a unor capacități și instituții statale puternice, vom urmări abuzuri și riscuri de corupție.
Nu în zadar mai multe țări europene nu aplică legislația dată atât de restrictiv precum în Moldova. Ba mai mult, unele țări duc o politică de relaxare a reglementărilor ce ține de circulația numerarului, cum sunt Suedia, Germania, Austria sau Olanda.
Și pe final vom face referință și la lipsa de pregătire a cetățenilor. O parte semnificativă a populației, în special persoanele în vârstă, nu au competențele necesare pentru a utiliza aplicații bancare sau dispozitive electronice pentru efectuarea plăților.
Drept concluzie, vom menționa că există multe riscuri, care vor provoca nemulțumiri din partea societății și a companiilor. Este adevărat că pe termen lung o astfel de măsură poate avea efecte pozitive asupra economiei, dar cu condiția ca implementarea ei să fie echilibrată și să se țină cont de realitățile sociale ale Moldovei. O soluție imediată ar fi ca statul să investească în educația financiară și să faciliteze accesul populației la servicii bancare, în loc să impună brusc restricții dure.
Lasă un răspuns