Luna iulie 2025 marchează un moment de echilibru fragil în evoluția indicatorilor monetari ai țării. Se observă o tranziție de la volatilitate la stabilitate. După un an dominat de presiuni inflaționiste și ajustări monetare agresive, perioada curentă reflectă o consolidare treptată a politicii monetare, cu efecte vizibile asupra masei monetare, creditării și economisirii.
Datele publice ale Băncii Naționale a Moldovei relevă o creștere moderată a lichidității, o creștere susținută a numerarului în circulație și o infrastructură bancară (bancarizare) tot mai pronunțată a economiei. În paralel, dinamica creditelor și depozitelor indică o polarizare a comportamentului economic: gospodăriile își intensifică consumul și economisirea, în timp ce companiile adoptă o poziție mai prudentă, reorientându-se spre lichiditate sau investiții directe. Această evoluție mixtă ridică întrebări esențiale privind eficiența politicii monetare, sustenabilitatea cererii interne și riscurile sistemice ce pot afecta stabilitatea financiară.
Evoluția indicatorilor monetari și situația din iulie 2025
În luna iulie 2025 indicatorii monetari ai Moldovei au continuat să reflecte o tendință de expansiune moderată a lichidității în economie, într-un context de stabilizare macroeconomică și ajustare treptată a politicii monetare.
Astfel, baza monetară s-a situat la 81,76 mlrd lei, marcând o creștere lunară de cca +1% sau 797 milioane lei față de iunie 2025, dar o ușoară scădere de -0,7% comparativ cu aceeași lună din 2024. Această evoluție se declară a fi o consolidare a politicii monetare prudente adoptate de BNM, care, conform regulatorului, a evitat expansiunea excesivă a masei monetare, menținând totodată un nivel adecvat de lichiditate pentru susținerea activităților economice.
Datele oficiale ale Băncii Naționale arată că masa monetară sau numerarul în circulație (M0) a crescut semnificativ, ajungând la 47,6 mlrd lei, cu o creștere lunară de +2,2% și anuală de peste +15,2%. Această dinamică indică o intensificare a cererii de numerar, posibil alimentată de consumul intern în creștere, dar și de o preferință mai mare pentru lichiditate în rândul populației. La fel, informația oficială arată că alți indicatori tot au înregistrat evoluții pozitive. Astfel, indicatorul M1 (numerar + depozite la vedere) a crescut cu +1% față de luna precedentă și cu +11,4% față de iulie 2024, depășind 100,27 mlrd lei. Indicatorul monetar M2 (M1 + depozite la termen în MDL) a urcat la 135,08 mlrd lei, cu o creștere lunară de +1,2% și anuală de peste +12,6%, iar M3 (M2 + depozite în valută) a atins 178,32 mlrd lei, în creștere cu +1,2% față de iunie și +11,2% față de aceiași perioadă a anului precedent.
Această creștere a masei monetare arăta o încredere sporită în moneda națională și în sistemul bancar, dar și o reorientare a economiei către instituțiile bancare, cu o creștere susținută a depozitelor în valuta națională. Comparativ cu anul 2024, politica monetară a fost marcată de o tranziție de la restricție la relaxare. Mai mult ca atât, anul 2025 se caracterizează printr-o stabilizare a agregatelor monetare, cu ritmuri de creștere mai temperate, dar sustenabile.
Cu toate acestea, putem desprinde unele riscuri ce ține de expansiunea agregatelor monetare (M1, M2 și M3). Deși creșterea lunară este moderată, totuși ritmurile anuale de +11/12% pot genera supraîncălzirea cererii agregate, deoarece în lipsa unei creșteri proporționale a producției interne – criza ofertei, pot apărea presiuni asupra balanței comerciale, fapt care, deja, înregistrează tendințe îngrijorătoare. Un alt efect este dependență de importuri, or, creșterea masei monetare alimentează consumul de bunuri importate, accentuând deficitul comercial și de cont curent. De asemenea, volatilitate valutară a indicatorului M3, care include depozitele în valută, crește excesiv de rapid, ceea ce poate reflecta o preferință pentru valută și o încredere scăzută în valuta națională.
Din punct de vedere economic, această evoluție are mai multe implicații. Pe de o parte, creșterea masei monetare poate susține cererea internă și activitatea de creditare, fără a genera presiuni inflaționiste excesive. De asemenea, consolidarea depozitelor în valuta națională contribuie la stabilitatea cursului valutar și la reducerea riscurilor de dezintermediere financiară, iar politica monetară prudentă a BNM, reflectată în ajustarea graduală a ratei de bază și favorizează echilibrul între stimularea economiei și menținerea stabilității prețurilor.
Pe de altă parte, creșterea anuală accelerată a numerarului în circulație (M0) +15,2% este semnificativă și semnalizează dezintermediere financiară. Cu alte cuvinte, populația preferă numerarul față de depozitele bancare, ceea ce reduce eficiența politicii monetare. La fel, poate contribui la creșterea economiei informale, deoarece o parte din creșterea numerarului poate fi absorbită de activități nefiscalizate, afectând veniturile bugetare. Or, aceste fenomene pot duce la presiuni inflaționiste viitoare, fiindcă dacă cererea de consum alimentată de numerar nu este acompaniată de creștere în ofertă, pot apărea dezechilibre de preț.
În acest context, este necesar să facem referință la faptul că începând cu 1 ianuarie 2025, Republica Moldova va implementa o nouă lege privind limitarea circulației numerarului. Legea Nr. 34/2024 stabilește plafoane stricte pentru tranzacțiile în numerar pentru persoane fizice și juridice: maxim 100.000 lei lunar pentru plățile între agenți economici și între aceștia și profesioniști din domeniile justiției sau sănătății, precum și limite pentru achizițiile de bunuri imobile și mijloace de transport, echivalente cu 100 și respectiv 50 de salarii medii lunare pe economie. În consecință, prevederile acestei legi la fel pot stimula circulația „tenebră” a numerarului, care va avea efecte negative asupra acumulării impozitelor.
În același timp, este necesar de analizat riscurile aferente politicii monetare prudente versus cererea de lichiditate. Deși, BNM încearcă să mențină echilibrul dat, există riscul insuficienței de lichiditate pentru asigurarea ofertei de credit. Politica excesiv de prudențială și restrictivă a băncii centrale limitează accesul la finanțare pentru IMM-uri, care au o pondere de peste 98% din numărul total al întreprinderilor din țară și investițiile productive. La fel, pot apărea blocaje în transmisia monetară dacă băncile nu transformă lichiditatea în credit, vom avea efect stimulativ asupra economiei reale limitat. Adițional, sensibilitatea la șocurile externe în context regional instabil, fiindcă o bază monetară rigidă poate reduce capacitatea de reacție în situația de criză.
Dinamica creditelor
În luna iulie 2025, piața creditelor bancare din țară a înregistrat o ușoară creștere, semnalând o revenire treptată a cererii pentru finanțare, în special din partea populației. Volumul total al creditelor noi acordate a fost de cca 7 mlrd lei, în creștere cu +0,9% față de luna precedentă. Astfel, structura creditelor acordate este următoare:
- credite în valuta națională: 5,33 mlrd lei (+1,4% față de luna precedentă) sau peste 76% din volumul total al creditelor acordate, indicând o preferință consolidată pentru moneda națională;
- credite persoane fizice: 2,6 mlrd lei (+4.3%): 62,6% pentru credite de consum și 37,1% pentru achiziții imobiliare;
- credite persoane juridice: 2,73 mlrd lei, ceea ce constituie cca 39% din totalul creditelor acordate, înregistrează o scădere cu -0,9%, reflectând o problemă sistemică a mediului de afacere de a accesa resursele financiare necesare.
Această dinamică sugerează o polarizare a cererii de credit: în timp ce gospodăriile își intensifică consumul și investițiile imobiliare, companiile rămân reticente în fața incertitudinilor economice și financiare interne și a situației regionale.
Comparativ cu începutul anului 2024, când rata de bază stabilă de BNM depășea 20%, în anul 2025 se atestă o relaxare semnificativă a politicii monetare, dar insuficientă pentru stimularea creditării mediului de afacere. BNM a redus treptat rata de bază, care în prezent constituie 6.25%. Această decizie parțial a stimulat cererea de credite, în special de consum și ipotecare pentru populație, a redus parțial costurile de finanțare și ratele dobânzilor la credite, chiar dacă acest efect s-a văzut in timp, facilitând accesul populației la mijloace financiare.
Prin urmare, creșterea volumului de credite în 2025, combinată cu dobânzi medii încă relativ ridicate, a dus la o revenire a veniturilor din dobânzi. În 2024, băncile au fost afectate de scăderea cererii și de costurile de risc mai mari, ceea ce a erodat profitabilitatea. Pe când în anul curent redresarea creditării oferă un impuls pozitiv pentru bilanțurile bancare, dar expune sistemul la riscuri noi, în special în zona creditelor de consum.
Cu toate acestea, nivelul de profitabilitate a sistemului bancar se menține la nivel destul de înalt.
Profiturile acumulate in sistemul bancar din Moldova
| Perioada | Profit total (MDL) | Evoluție față de anul precedent |
| 2024 (an complet) | 3,9 miliarde | ↓ -2,5% față de anul 2023 |
| Semestrul I 2025 | 2,055 miliarde | ↑ +17,7% față de semestrul I, 2024 |
Astfel, în anul 2024, sistemul bancar din Republica Moldova a înregistrat un profit total de aproximativ 3,9 miliarde lei, cu o ușoară scădere cu 2,5% față de anul precedent. În prima jumătate a anului 2025, profitul cumulat al băncilor a fost de 2,055 miliarde lei, marcând o creștere de 17,7% față de aceeași perioadă din 2024.
La nivel individual, situația este următoare:
- MAIB SA a obținut un profit de 1,3 mlrd lei în anul 2024 și 801,4 milioane lei în semestru 1 (S1) 2025, cu o creștere de 18,1% față de S1 2024;
- Moldindconbank SA a raportat 1,1 mlrd lei în 2024 și 679 mln lei în S1 2025, cu o creștere spectaculoasă de 66,8%;
- OTP Bank SA a avut un profit de 571,6 mln lei în 2024 și aproximativ 230 mln lei în S1 2025, în scădere cu 16,2%;
- Victoriabank SA a înregistrat 590,4 mln lei în 2024 și 182,3 mln lei în S1 2025, cu o scădere de 9,6%;
- Fincombank SA a realizat un profit de 123,3 mln lei în 2024 și 56,1 mln lei în S1 2025, cu o creștere de 42%; etc.
Cu toate acestea, creșterea creditării în moneda națională este un semnal pozitiv privind stabilitatea macroeconomică și eficiența relativă a politicilor monetare. Creșterea volumului creditelor de consum reflectă o revenire a încrederii gospodăriilor, dar și creșterea constantă a necesităților acestora față de lichiditatea monetară. Pe de altă parte cererea față de creditele de consum arată un ritm mai redus de creștere a veniturilor in termeni reali ai populației. Pe de altă parte, scăderea creditării pentru companii sugerează o stagnare a economiei si sectoarelor productive, a investițiilor, ceea ce afectează potențialul de business și creșterea economică pe termen mediu și lung de timp. Astfel, s-ar putea evidenția anumite efecte negative față de politicile bugetare și finanțele publice ale statului.
Drept consecință pot exista unele presiuni pe buget de stat, din cauza creșterii cheltuielilor sociale, în cazul în care gospodăriile supra îndatorate excesiv si solicită sprijin. Asta poate duce la reducerea investițiilor publice dacă mediul economic de afacere se deteriorează. De asemenea, scăderea creditării pentru sectorul privat limitează intensitatea economică din țară și intensifică recesiunea economică și reduce accesul la finanțe și inovație. Costurile de finanțare încă ridicate afectează competitivitatea IMM-urilor și sectoarelor reale ale economiei naționale. Nu în ultimul rând, putem avea o expunere crescută la riscul de supra îndatorare, în special în rândul gospodăriilor cu venituri medii și mici și la vulnerabilitate lor în fața unor eventuale creșteri ale dobânzilor sau ale prețurilor de consum.
Dinamica depozitelor
Ce ține de piața depozitelor bancare, în luna iulie 2025 s-a înregistrat o creștere semnificativă a acestora. Volumul total al depozitelor noi atrase a fost de 3,84 mlrd lei, în creștere cu +11.6% față de luna precedentă și anume: depozite în monedă națională constituie 2,77 mlrd lei (+9.4%) sau peste 72% din totalul depozitelor noi și depozitele în valută: 1,07 mlrd lei (+17.5%).
Această evoluție arată preferința unor categorii de persoane pentru a economisi în moneda națională și plasarea unor venituri libere la depozite bancare, precum și lipsa unor alte instrumente financiare sau proiecte investiționale atractive. Pe de altă parte, creșterea accelerată a depozitelor în valută, are o posibilă legătură cu fluxurile externe de valută care intră in țară, inclusiv prin intermediul remiterilor din străinătate, dar și așteptările și comportamentul precaut la plasarea în depozite a mijloacelor financiare acumulate.
Cu privire la dinamica anuală a depozitelor în 2025 se arată în felul următor:
- depozitele persoane fizice în MDL: +51,8% față de iulie 2024;
- depozitele persoane fizice în valută: +19,5%;
- depozitele persoane juridice în MDL: scădere cu peste 10,2%;
- depozitele persoane juridice în valută: scădere de peste 21,9%.
Creșterea depozitelor persoanelor fizice în moneda națională arată încrederea și așteptări de stabilitate monetară, precum și nivelul destul de atractiv al dobânzilor de pe piață, in special prin intermediul valorilor mobiliare de stat. Pe de altă parte, depozitele persoanelor juridice în scădere în coroborare cu facilitățile fiscale oferite, sugerează o reorientare a companiilor spre investiții directe sau menținerea lichidității pentru operațiuni curente, ceea ce poate arăta o repoziționare strategică în contextul economic actual. Astfel, în 2025, costul atragerii depozitelor a crescut moderat, dar a fost compensat de volumul crescut al depozitelor și de spread-ul pozitiv față de dobânzile la credite. La fel, creșterea depozitelor în moneda națională este benefică pentru lichiditatea internă și reduce dependența de finanțarea externă. În plus, extinderea maturităților contribuie la stabilitatea surselor de finanțare pentru bănci și permite o mai bună planificare a activelor și pasivelor.
Cu toate acestea, scăderea depozitelor persoanelor juridice poate semnala o diminuare a încasărilor fiscale din sectorul corporativ, în cazul în care companiile își reduc activitatea sau își reorientează fondurile. La fel, scăderea depozitelor persoanelor juridice poate reflecta o diminuare a rezervei de lichiditate, ceea ce poate afecta capacitatea de reacție la șocuri economice. Iar, creșterea depozitelor persoanelor fizice poate ascunde o tendință de precauție excesivă, ceea ce ar putea reduce consumul intern și dinamismul economic. În cazul unei inversări a politicii monetare, randamentele depozitelor pot deveni neatractive, afectând încrederea în sistemul bancar.
În concluzie putem menționa că luna iulie 2025 marchează o etapă de echilibru între expansiunea monetară și consolidarea intermedierii financiare. BNM pare să fi reușit o tranziție prudentă de la o politică restrictivă la una calibrată, care are drept obiectiv susținerea creșterii economice fără a genera dezechilibre majore. Cu toate acestea, exista posibilitatea unor decizii de reducere mai radicală a ratei de bază in luna iulie curent – nu doar cu 0,25 p.p. Astfel, este esențială menținerea unei vigilențe sporite asupra creditelor de consum și a evoluției masei monetare, pentru a preveni acumularea de riscuri sistemice. Pentru anul 2025 se identifică anumite tendințe pozitive și anume: expansiunea monetară moderată, creșterea creditării, în special pentru consum și imobiliare, consolidarea depozitelor persoanelor fizice și revenirea la venituri esențiale ale sistemului bancar.
Totuși, există anumite riscuri și provocări. Scăderea depozitelor persoanelor juridice poate afecta finanțarea corporativă, volatilitatea ratelor medii, ce poate influența marjele nete și necesitatea calibrării politicii monetare în funcție de inflație și cererea internă. În acest sens, se impune recomandarea de monitorizare atentă a spread-ului dobânzilor și a structurii pe termen a portofoliilor bancare, ce va fi esențială pentru menținerea profitabilității și stabilității sectorului bancar în 2025. La fel, se impune optimizarea structurii de finanțare cum ar fi prioritizarea creditelor în monedă națională pentru a reduce expunerea la riscul valutar, mai ales în contextul unei politici monetare prudente și a stabilizării cursului. Totodată, este necesară diversificarea surselor de finanțare, cum ar fi mixul de credite bancare cu instrumente alternative (leasing, factoring, granturi, obligațiuni corporative) pentru flexibilitate și reziliență.
Pentru efecte pozitive asupra mediului de afaceri și respective asupra acumulării la bugetul de stat, sunt necesare acțiuni de valorificare a lichidității crescute prin investiții în digitalizare și eficiență operațională, extinderea rețelelor comerciale. Iar din partea instituțiilor statului se cere consolidarea politicii monetare și fiscal, coordonare fiscală-monetară pentru evitarea presiunilor inflaționiste prin politici fiscale prudente, orientate spre investiții productive și nu spre consum excesiv, stimularea intermedierii financiare, promovarea bancarizării în zonele rurale și periferice, sprijin pentru IMM-uri, monitorizarea riscurilor sistemice prin supravegherea creditelor de consum, evaluarea impactului asupra economiei informale din cauza creșterii numerarului.
Lasă un răspuns