Pe fundalul provocărilor economice interne, regionale și al dinamicii piețelor externe, schimburile comerciale ale Republicii Moldova pentru mai 2025 demonstrează tendințe îngrijorătoare. Datele statistice oficiale relevă o adâncire a deficitului comercial, descreșterea mai aprofundată a exporturilor, consolidarea și tendințele ascendente ale importurilor și o reconfigurare a parteneriatelor geografice. Această evoluție impune o evaluare strategică a competitivității economiei naționale și a direcțiilor de adaptare pe termen scurt și mediu.
Evoluția generală a comerțului exterior in anul 2025
| Indicator | Mai 2024 | Mai 2025 | Evoluție (%) |
| Exporturi lunare | 277,8 mil. USD | 257,8 mil. USD | -7,2% |
| Importuri lunare | 691,4 mil. USD | 856,8 mil. USD | +23,9% |
| Exporturi ian–mai | 1492,4 mil. USD | 1334,9 mil. USD | -10,5% |
| Importuri ian–mai | 3621,3 mil. USD | 4264,7 mil. USD | +17,7% |
| Balanță comercială ianuarie – mai 2025 | -2128,9 mil. USD | -2929,8 mil. USD | -37,6% |
Datele statistice arată o deteriorare semnificativă a structurii comerțului exterior și a balanței comerciale. În luna mai 2025 exporturile au însumat 258 mln dolari SUA fiind în scădere cu 7,2% față de luna mai 2024. Analizând structura și repartizare geografică a exporturilor se fixează scăderi a exporturilor pe toate piețele. Exporturile spre țările CSI au scăzut cu 34%, piața UE cu – 2,3%, către alte țări cu peste 10%.
În primele 5 luni ale anului 2025 exporturile totale au scăzut cu peste 10,5% și anume: spre țările CSI cu 24%, țările UE – 14%, iar spre alte țări -2%.
Atestăm scăderi semnificative la exportul de produse agroalimentare, care au înregistrat scăderi accentuate: cereale și preparate: -31,9%, grăsimi și uleiuri vegetale: -70,8%, legume și fructe: -21,9%. Acest fapt semnalizează probleme de competitivitate sau calitate, precum și din cauza productivității joase ca urmare a condițiilor climatice nefavorabile. La fel, avem scăderi și la produse industriale precum aparate electrice (-14,4%) și produse petroliere (-33,8%), ceea ce poate reflecta capacitate redusă de producție și/sau pierdere de piețe externe.
Însă, avem și anumite de creșteri a exporturilor, precum semințe oleaginoase și minereuri, dar care au valoare adăugată scăzută. Astfel, se atestă o tendință ascendentă la vehicule (+27,1%), deșeuri de metale / fier uzat (+70%) și articole nemetalice (+13,6%).
Ce ține de evoluția geografică a exporturilor, avem scăderi pe piețele tradiționale, cum este România (-22%), Germania (-47,9%), Polonia (-48,7%), ceea ce indică o pierdere de tracțiune a partenerilor tradiționali din UE. Pe de altă parte, avem creșteri în Turcia (+80%), Cehia (+54,5%), Italia (+19%) și Olanda (+53,3%), fapt ce sugerează o reorientare, dar încă ne fiind clară dacă benefică pe termen mediu.
În partea ce ține de importuri, acestea continuă tendința de creștere accelerată. Importurile din țările UEE au crescut cu peste 33%, consolidând dependența de piața europeană, în special de produse pentru consum. România a devenit principalul furnizor de produse la import, cu o dublare a volumului, în special de resurse energetice, produse industriale și alimentare. De asemenea, se atestă majorarea importurilor din China și SUA cu cca 29% și 33% respectiv. Majoritatea importurilor fiind axate pe produse și echipamente aferente centralelor electrice fotovoltaice și electrocasnice. Pe de altă parte, avem scăderi de importuri din Ucraina cu cca 20%, Egipt și EAU. Motivele de bază fiind conflictele militare regionale.
Structura pe grupe de mărfuri evidențiază tendințe, precum creșterea importurilor de echipamente industrial (+24,4%), fapt ce sugerează o intensificare a investițiilor în infrastructură și modernizarea capacităților de producție. Majorarea importurilor de vehicule (+33,7%), a materialelor de construcții (+29,1%) și a produselor chimice și farmaceutice (+21,3%), indică o cerere crescută în sectorul transporturilor, construcțiilor, medical și agricol pe fonul scăderii productivității interne scăzute în aceste sectoare. La fel, importurile de produse alimentare continuă să crească (+15,6%), ceea ce poate reflecta o cerere internă stabilă, dar și o scădere a autosuficienței în anumite categorii. Și, nu în ultimul rând, importurile energetice (+18,2%) rămân ridicate, reflectând dependența structurală de surse externe, în special în contextul tranziției energetice și al volatilității pieței regionale.
În consecință, în luna mai 2025 deficitul balanței comerciale a crescut semnificativ cu peste 45%. Cea mai mare creștere a dezechilibrului comerțului exterior fiind generată de importurile masive din țările UE cu peste 77%. Mai mult ca atât, în luna mai 2025 importurile depășesc exporturile de 3,3 ori, față de aceiași perioadă a anului 2024 când deficitul comercial era de cca 2,5 ori, iar în anul 2022 de 1,9 ori.
Deficitul balanței comerciale în primele 5 luni ale anului 2025 a crescut cu 37,5%, inclusiv în comerțul cu țările CSI cu 59%, cu țările UE de peste 2 ori, cu alte țări cu 4,3%. Este de remarcat că cea mai mare distorsionarea a comerțului bilateral este înregistrat în relația cu România cu care deficitul balanței comerciale bilaterale in ultimii ani a crescut de 14 ori.
Majorarea accelerată a deficitului balanței comerciale, în special descreșterea continuă a exporturilor și majorarea importurilor, în special a produselor de larg consum, fără elemente și componente investiționale, reprezintă o problemă macroeconomică serioasă, ceea ce destabilizează balanța de plăți a țării prin ieșirea masivă de capital / valută din țară pentru deservirea importurilor.
Pe de altă parte, intrările de valută de la exporturile de mărfuri nu sunt suficiente pentru acoperirea valorică a importurilor ceea ce implică atragerea mijloacelor financiare sub formă de valută din alte sectoare – populație sau rezervele valutare ale statului (conturile Băncii Naționale a Moldovei), care descresc continuu.
În concluzie, comerțul exterior al Moldovei pentru anul 2025 continuă să se înrăutățește și devine alarmant. Exporturile sunt în scădere continuă de mai bine de 2 ani. Motivele de bază a descreșterii exporturilor fiind reducerea ofertei interne de bunuri sau închiderea afacerilor din țară, adică reducerea producției și scăderea cererii externe față de produse moldovenești, adică pierderea competitivității după cost de producție.
Adâncirea deficitului comercial și reconfigurarea parteneriatelor externe indică necesitatea unor măsuri strategice pentru consolidarea capacității de export, diversificarea piețelor și stimularea producției interne cu valoare adăugată. Pe termen mediu, adaptarea politicilor comerciale, investițiile în infrastructură și integrarea în lanțuri regionale de aprovizionare vor fi esențiale pentru reducerea vulnerabilităților externe și pentru susținerea unei creșteri economice sustenabile.
Lasă un răspuns