LEX-ECON Consulting

La 25 septembrie 2025 Serviciul Vamal a anunțat două evenimente importante pentru domeniul vamal și pentru comerțul internațional al țării. Potrivit comunicatului oficial, Consiliul Uniunii Europene a aprobat decizia prin care Republica Moldova este invitată să adere la Convenția din 20 mai 1987 privind simplificarea formalităților în comerțul cu mărfuri. Totodată, Serviciul Vamal a informat că, începând cu 1 noiembrie 2025, Moldova va adera la Convenția privind regimul de tranzit comun și va aplica Noul Sistem Computerizat de Tranzit (NCTS).

Imediat după aceste anunțuri, Serviciul Vamal a lansat o amplă campanie de mediatizare, promovând data de 1 noiembrie 2025 drept o „dată istorică” pentru țară – momentul în care Republica Moldova devine parte a sistemului NCTS, considerat o garanție a integrării europene și a modernizării comerțului exterior.

Deși mesajul oficial pune accent pe avantajele majore ale sistemului – în special reducerea timpului de trecere a frontierei și alinierea la standardele UE, o analiză mai atentă relevă că există o serie de efecte secundare mai puțin pozitive, cu impact semnificativ asupra operatorilor economici, a brokerilor vamali și chiar asupra infrastructurii instituționale.

Ce presupune concret NCTS

În termeni practici, NCTS permite depunerea unei singure declarații de tranzit, valabilă de la postul vamal dintr-o țară până la punctul vamal final de destinație dintr-o altă țară participantă la Convenție.

Astfel, pentru exporturile din Moldova către țările UE, de rând cu declarația de export se va completa și cea de tranzit, care rămâne valabilă până la punctul final din UE. În prezent, în lipsa acestui sistem, sunt necesare două declarații de tranzit – una pe teritoriul Moldovei și alta pentru țările UE.

Analogic, pentru importuri, un agent economic va putea completa un singur document de tranzit dintr-o localitate europeană până la destinația finală din Republica Moldova. Aceasta ar trebui, în teorie, să reducă timpul petrecut la frontieră, eliminând etapa de închidere a unei declarații și deschiderea alteia. Totuși, beneficiul reducerii timpului de tranzit vine la pachet cu o serie de efecte colaterale semnificative, pe care autoritățile nu le-au comunicat public până acum.

1. Importurile vor deveni mai costisitoare

În prezent, legislația permite „procedura de import electronic”, prin care, dacă o declarație este repartizată pe culoar verde, aceasta se validează direct la postul vamal de frontieră. Astfel, mărfurile sunt puse în liberă circulație imediat la trecerea frontierei, fără a fi necesară deplasarea într-un terminal vamal intern.

După introducerea NCTS, postul vamal de destinație va fi obligatoriu doar cel intern, ceea ce înseamnă că toate mărfurile importate vor trebui transportate obligatoriu la un terminal vamal intern pentru finalizarea formală a operațiunii de tranzit.

Această modificare și schimbare în abordare va genera:

• costuri suplimentare pentru transport și manipulare;
• supraaglomerare în terminalele vamale interne, majoritatea cărora sunt private;
• suprasarcină pentru funcționarii vamali ai posturilor vamale interne;
• limitarea posibilității de a efectua vămuirea 24/24, întrucât posturile interne lucrează doar 8 ore pe zi și 5 zile pe săptămînă, spre deosebire de posturile de frontieră.

2. Exporturile își pierd flexibilitatea actuală

Situație similară se va înregistra și la export. În regimul actual declarațiile de export se depun electronic și, dacă sunt repartizate pe culoar verde (ceea ce se întîmplă pentru peste 90%), mărfurile respective pot fi transportate direct la frontieră fără trecerea printr-un terminal vamal. Dat fiind faptul că mărfurile nu trebuie prezentate la un post vamal intern, depunerea declarațiilor de export nu este legată de regimul de lucru al acestuia, prin consecință – nu este limitată în timp (pot fi depuse în regim 24/24).

După implementarea NCTS însă, exportatorii vor fi obligați să prezinte fizic mărfurile la un terminal vamal intern, unde vor perfecta atât declarația de export, cât și cea de tranzit. Respectiv, din cauza că posturile interne nu lucrează non-stop, perfectarea declarațiilor respective va fi posibilă numai în cadrul orelor de lucru al postului vamal respectiv (8 ore pe zi), ceea ce la sigur va afecta exporturile urgente și exporturi de produse perisabile.

3. Brokerii vamali – printre pierzătorii sistemului

Eliminarea necesității de a depune declarații de tranzit la frontieră va duce la o reducere semnificativă a volumului de lucru pentru companiile de brokeraj vamal.

Estimările arată că aproximativ 300.000 declarații de tranzit anual nu vor mai fi depuse, ceea ce înseamnă pierderi directe de circa 90 milioane lei pe an pentru acest sector (la un cost mediu de 300 lei/declarație).

Aceasta, la rîndul său, va rezulta în faptul că mai multe birouri teritoriale ale brokerilor, amplasate în posturile de frontieră, își vor pierde justificarea economică, ceea ce va ce va conduce la rezilierea mai multor contracte de locațiune a oficiilor la posturile vamale respective, semnate astăzi de către aceste companii de brokeri vamali. Eventual și personalul companiilor de brokeri angajat astăzi în reprezentanțele de la frontieră cel mai probabil va fi disponibilizat.

4. Băncile comerciale și companiile de asigurări au de suferit

Depunerea unei declarații de tranzit implică prezentarea unei garanții pentru drepturile de import aferente mărfurilor tranzitate. Până acum, aceste garanții erau oferite de băncile comerciale din țară și companiile de asigurări din Republica Moldova, care percepeau comisioane pentru asumarea riscurilor respective.

După aderarea la NCTS, garanțiile vor fi furnizate de garanții din țara de plecare, adică în majoritatea cazurilor de instituții europene, pe motiv că în structura comerțului exterior al Moldovei importurile sunt de 3,5 ori mai mari decât exporturile. Prin urmare, comisioanele aferente vor rămâne în afara Republicii Moldova, iar sectorul financiar autohton va pierde o sursă importantă de venit.

5. Probleme de implementare și vid legislativ

Pe lângă efectele economice, procesul de implementare ridică întrebări serioase de ordin juridic și organizatoric:

• Existența unui vid legislativ: deși Moldova a ratificat Convenția privind regimul de tranzit comun prin Legea nr.169/2025, nu există încă acte normative secundare care să reglementeze procedura aplicării, perioadele de tranziție, formularele standard și mecanismele de garantare.

Cu titlu de exemplu – lipsește procedura și formularele de documente, care urmează a fi utilizate pentru obținerea de la Serviciul vamal a unei garanții valabile și în afara Republicii Moldova. Prin consecință, până in prezent practic nu este posibil să aplici și să obții o astfel de garanție. Astfel, putem presupune că imediat la 1 noiembrie 2025 în Republica Moldova încă nu va fi posibilă depunerea reală a vreunei declarații de tranzit în noul sistem pentru mărfurile ce se exportă.

• Aceiași situație se atestă și pentru procedura de garantare a tranzitului pornit din străinătate spre Moldova. Actualmente lipsesc normele de acreditare a garanților străini în Moldova. Deocamdată, astfel de garanți lipsesc, nu există mecanisme și nu pot apărea în perioade scurte. Aceste situații va duce la imposibilitatea practică de a depune a declarații vamale de tranzit din UE pînă la destinația finală din Moldova imediat începând cu 1 noiembrie 2025.
• Lipsa instruirilor practice ai operatorilor economici: brokerii și transportatorii nu au fost instruiți adecvat și nu s-au efectuat teste reale ale funcționării sistemului informatic NCTS cu participarea acestora. Riscul unor blocaje operaționale la 1 noiembrie pare a fi unul iminent.

Concluzie

Implementarea sistemului NCTS este, fără îndoială, un pas necesar și inevitabil pe drumul integrării europene al Republicii Moldova. Totuși, modul în care procesul este gestionat ridică unele semne de întrebare privind gradul de pregătire tehnică, juridică și instituțională al țării.

Dacă pentru autorități 1 noiembrie 2025 reprezintă o „dată istorică”, pentru o mare parte a mediului de afaceri este așteptată cu îngrijorare, care riscă să aducă confuzie și costuri suplimentare.

Adevărata modernizare vamală nu constă doar la aplicarea oarbă a principiului de armonizare legislativă prin “copy-past” si conectarea automată la un sistem informatic european, ci în preluarea deplină a legislației europene, cu dezvoltarea unor acte normative și de procedură secundară care ar permite aplicarea acestor norme fără impact pentru stat și business. Mai mult ca atât, este extrem de recomandat un program dedicat de instruire a funcționarilor vamali, dar si ai reprezentanților mediului de afacere, care trebuie să beneficieze de o infrastructură vamală internă adaptată la noile realități și provocări.