LEX-ECON Consulting

În anul 2023 prin Legea nr.212/2023 Parlamentul a operat modificări semnificative în Codul fiscal al Republicii Moldova, care urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026. Aceste schimbări marchează o reformă conceptuală a modului de impozitare a importului mijloacelor de transport, în special a autoturismelor clasificate la poziția tarifară 8703.

Până în prezent importul autoturismelor este scutit de plata TVA. Astfel, potrivit art.103 alin. (1) pct. 24) din Codul fiscal „Se scutesc de T.V.A. fără drept de deducere: (…) autoturismele şi alte autovehicule (pozițiile tarifare 870321, 870322, 870323, 870324, 870331, 870332, 870333, 870340, 870350000, 870360, 870370000, 870380, 9705)”. Pe de altă parte, acestea sunt impuse cu accize, conform tabelelor din Anexa nr.2 la Titlul IV al Codului fiscal.

Este cert că sistemul de impozitare aplicat de Republica Moldova s-a format pe parcursul anilor reieșind din structura importurilor de autoturisme și necesitățile bugetare. Totuși, in procedura de screening al legislației fiscale la aquis comunitare s-a determinat neconformitatea acestuia cu sistemul european de taxare și impozitare a autoturismelor.

Astfel, începând cu 1 ianuarie 2026, acciza (cu excepția celor pentru autoturismele de lux, mai scumpe de 700 mii lei) vor fi înlocuite cu TVA la import. Această schimbare radicală ridică însă o serie de întrebări privind oportunitatea, coerența legislativă și impactul bugetar al noii politici fiscale.

1. TVA – o taxă neutră doar teoretic

Deși la prima vedere plata TVA la import ar putea părea o sursă suplimentară de venit pentru bugetul de stat, în realitate efectul acesteia poate fi neglijabil și neutralizat în cazul agenților economici prin mai multe căi.

Persoanele juridice înregistrate ca plătitori de TVA vor achita taxa la momentul importului (sau în termen de 10 zile, potrivit art.113 alin.(1) Cod vamal), însă ulterior întreaga sumă devine deductibilă în cadrul activității economice. În consecință, povara fiscală va fi transferată către consumatorul final, fără a aduce un beneficiu direct și imediat bugetului public.

Prin urmare, noul mecanism nu va contribui esențial la majorarea veniturilor statului, ci doar schimbă și redistribuie fluxurile financiare.

2. Lacune juridice și riscul aplicării abuzive a scutirilor fiscale legale

O problemă majoră a noului mecanism de impozitare a autoturismelor la import ține de lipsa de corelare cu alte norme existente ale Codului fiscal care acordă facilități fiscale. Astfel, există mai multe prevederi legale care exonerează anumite instituții și categorii de mărfuri de import, inclusiv autoturisme, de la plata TVA și anume: instituțiile de învățământ, organizațiile necomerciale, persoanele cu dezabilități etc.

Situații posibile:

• Instituțiile de învățământ: potrivit art.103 alin. (1) pct. 5), „mărfurile, serviciile instituțiilor de învățământ publice şi private, legate de desfășurarea nemijlocită a procesului de învățământ conform Codului educației” sunt scutite de TVA. Astfel, toate școlile auto ar putea importa autoturisme fără să plătească TVA.
• Importurile pentru persoane cu dizabilități: pct. 10) al Art. 103 al Codului fiscal exonerează de la plata TVA „mijloacele tehnice folosite exclusiv în scopuri legate de profilaxia dizabilității şi reabilitarea persoanelor cu dizabilități”. În lipsa unor reglementări secundare și proceduri clare de confirmare oficială a destinației, o simplă afirmație a importatorului precum că beneficiar efectiv al autoturismului importat vor fi invalizii, persoanele cu dizabilități etc. va servi temei legal pentru Serviciul vamal să acorde scutirea integrală de plata TVA.
• Organizațiile necomerciale: Potrivit alin.(9²) „se scutesc de T.V.A. fără drept de deducere mărfurile şi serviciile importate sau procurate pe teritoriul Republicii Moldova de către organizaţiile necomerciale care corespund cerinţelor art.52, în scop de construire a instituţiilor de asistenţă socială, precum şi mărfurile şi serviciile importate sau procurate pe teritoriul Republicii Moldova de către aceste organizaţii necomerciale pentru necesităţile instituţiilor menţionate”. Prin consecință oricare ONG va putea să importe un număr nelimitat de automobile și să solicite exonerarea de la plata drepturilor de import (TVA) pe motiv ca vor mașinile respective „pentru prestarea serviciilor sociale”. Atenționăm că autoritatea vamală nu dispune de nici un mecanism de control al respectării ulterioare a destinației date…

Mai mult ca atât, în niciunul dintre aceste cazuri legea nu impune o durată minimă de utilizare a autoturismului în scopul declarat, ceea ce amplifică riscul abuzurilor și al „optimizării” fiscale prin artificii legale. Astfel, acestea pot fi înstrăinate oricând fără careva restricții și constrângeri legale.

Un subiect aparte ține de utilizarea și aplicarea facilităților fiscale aferente aportului fondatorilor la capitalul social al companiilor înregistrate in Moldova la importul de autoturisme. Astfel, conform pct.29) al Art. 103 al Codului Fiscal prevede scutirea de TVA pentru „mijloacele fixe clasificate la cap. 84–90 din Nomenclatura combinată a mărfurilor (în continuare – mijloace fixe) utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor, destinate includerii în capitalul statutar (social)”.

Prin consecință, există un risc considerabil ca mai multe persoane fizice care dețin sau constituie repede o societate cu răspundere limitată, în care acesteia pot fi ca fondator unic și administrator, pot importa autoturisme fără plata TVA. Astfel, fără o investiție reală, acestea vor perfecta actele precum că mașina procurata este aportul fondatorului în capitalul statutar. Cadrul legal nu limitează la doar un autoturism, această operațiune poate fi repetată la infinit. Aceste practici vor lua amploare imediat ce va începe aplicarea noului sistem de impozitare a autoturismelor la import. 

3. Subiectivismul determinării valorii în vamă va genera pierderi bugetare

Aplicarea TVA la import presupune calcularea taxei în baza valorii în vamă a bunului. În practică, valoarea tranzacției poate fi subevaluată intenționat prin înțelegeri directe dintre vânzător și cumpărător, inclusiv prin înțelegeri informale dintre importator și funcționarii vamali la prezentarea unor documente justificative „favorabile”. Dreptul de a traversa frontierele de stat cu numerar de până la 10 mii euro va stimula acest proces.

Având în vedere faptul că începând cu anul 2025 legislația națională limitează plățile în numerar, orice importator va afirma că plățile pentru achiziția de autoturisme au fost făcute doar prin transfer bancar din țară sau de peste hotare, ceea ce va impune Serviciul Vamal la aplicarea obligatorie a metodei de bază la determinarea valorii în vamă bazată pe valoarea tranzacției declarate.  În caz de refuz din partea Serviciului Vamal, acesta va fi atras în litigii judiciare. Astfel, în „goana” după venituri fiscale, noul sistem riscă să le erodeze pe cele existente și blocheze activitatea Serviciului vamal prin multiple litigii și contestații.

4. Efecte negative asupra situației ecologice și facilitarea tehnologiilor prietenoase cu mediul

Un alt aspect ignorat de autorii acestei reforme este impactul ecologic. În prezent, importul autoturismelor electrice și hibride beneficiază de reduceri de accize (50% pentru electrice și 25% pentru hibride, conform art. 124 alin.(18) din Codul fiscal).

De la 1 ianuarie 2026, aceste facilități vor dispărea, iar toate autoturismele – inclusiv cele nepoluante – vor fi impuse cu TVA în aceleași condiții în care se impozitează autoturisme dotate cu motoare cu ardere internă. Astfel, reforma penalizează tranziția către transportul verde, contrar tendințelor europene și angajamentelor de mediu asumate de Republica Moldova.

Concluzie

Reforma fiscală preconizată prin Legea nr. 212/2023 pare, la prima vedere, o modernizare a sistemului de impozitare și aliniere la normele europene, în realitate însă, nici pe departe nu transpune legislația UE în materie fiscală și riscă să aducă mai multă confuzie și incertitudine la aplicarea taxelor și impozitelor, care vor genera în mod iminent pierderi bugetare și inechitate fiscală.

În loc să aducă echitate și eficiență, noua abordare poate genera scheme legale de evitare a impozitării, pierderi de venituri la bugetul de stat și efecte negative asupra mediului – se stimulează importul de autoturisme de maina a doua.

Această legislație are nevoie de un studiu detaliat de impact fiscal, social și de mediu și ajustări imediate, precum și acte normative secundare clare și detaliate, până la punerea ei în aplicare.