Pensiile în Republica Moldova sunt indexate anual în funcție de inflația din anul precedent și creșterea economică. În termeni reali evoluția lor a fost influențată puternic de agenda politică, criza energetică și disponibilitățile bugetare.
La 1 ianuarie 2025, numărul total al pensionarilor în țară a constituit cca 672,7 mii persoane sau cu peste 23 mii persoane (3,3%) mai puțin decât în anul 2020. Motivul de bază fiind creșterea ratei mortalității in țară și a cenzului de vârstă pentru ieșirea la pensie. Pensionarii cu pensie pentru limita de vârstă constituie cca 530 mii persoane sau 79% din numărul total al pensionarilor.
Pe de altă parte, fondul de pensii din cadrul bugetului asigurărilor sociale înregistrează o tendință ascendentă continuă, cu transferuri considerabile de la bugetul de stat, ceea ce arată lipsa sustenabilității acestuia în timp. Astfel, fondul de pensii în anul 2025 constituie 31,26 mlrd lei sau de 2,2 ori mai mare decât în anul 2020.
1. Pensia medie nominală (în MDL/lună)
Conform sistemului general de pensii din țară, pensiile au fost indexate în fiecare an, dar cu diferit ritm. Creșterea a fost moderată în anii 2020–2021 și accelerată în anii 2022–2023 pentru a atenua impactul negativ al inflației. Pentru anul 2025 indexarea pensiilor a fost de 10%, ceea ce depășește nivelul inflației din anul precedent.
În anul 2020: pensia media aproximativ 1.901 MDL (creștere de ~4,8% față de 2019, influențată de reforme post-pandemie și ajustări moderate);
În anul 2021: ~2.104 MDL (creștere de ~10,7%, datorită indexării bazate pe inflație și redresării economice);
În anul 2022: ~2.579 MDL (creștere de ~22,5%, impulsionată de ajustări sociale și începutul crizei energetice).
În anul 2023: ~3.156 MDL (creștere de ~22.4%, incluzând compensări pentru inflația ridicată; pensia minimă a ajuns la 2.278 MDL).
În anul 2024: ~3.677 MDL (creștere de ~16.5%, cu indexare de ~6% în aprilie și ajustare fixă de 1,92 MDL, reflectând stagnarea PIB-ului).
La 1 ianuarie 2025: ~3.975 MDL (creștere de ~8.1%, incluzând indexarea de 10% din 1 aprilie; pensia minimă estimată la 3.055 MDL). Pentru anul 2025 se preconizează atingerea nivelului mediu al pensiei de cca 4400 lei.
Creșterea cumulată nominală din anul 2020 până în anul 2025 de peste 2 ori (de la 1.901 la 3.975 MDL). Aceste valori reflectă media națională pentru pensiile de vârstă, cu variații semnificative între regiuni (ex: niveluri mai reduse în Transnistria din cauza constrângerilor bugetare și efectele multiplelor crize).
2. Pensia medie reală (ajustată pentru inflație)
Valoarea reală a pensiei se calculează prin ajustarea pensiei nominale cu indicele prețurilor de consum (IPC), reflectând pierderea sau câștigul de putere de cumpărare. Inflația cumulată în perioada 2020–2025 a fost ridicată și estimată la aproximativ 70-75%, ceea ce a erodat semnificativ veniturile nominale ale populației, în special în anii 2022–2023, când nivelul inflației anuale a depășit pragul de 30%. În 2025, indexarea de 10% a depășit inflația estimată de ~8%, generând un mic câștig real, dar insuficient pentru a compensa pierderile anterioare și majorările la principalele categorii de produse agroalimentare de primă necesitate, tarife la utilitățile publice și servicii. Valorile nominale ale indexărilor față de inflația anului precedent au fost:
În anul 2020: au avut loc 2 indexări, o indexare de 4,83% la 1 aprilie 2020 și o altă indexare de 1,07% la 1 octombrie 2020, față de inflația din anul 2019 de 4,84%;
În anul 2021: indexarea de 3,86% la o inflație de 3,77% în anul 2020.
În anul 2022: indexarea a fost identică nivelului inflației din anul 2021 și a constituit 13,94%;
În anul 2023: aplicată o indexare de 15% la o inflație în anul precedent de cca 30%;
În anul 2024: aplicată o indexare de 10% la o inflație în anul precedent de cca 9,7%;
În anul 2025: indexarea de 10% față de inflație de cca 7% din anul precedent.
În perioada anilor 2020-2025 evoluția cumulată a pensiei în termeni nominali a înregistrat o creștere de cca 58,7% față de o inflație cumulativă de cca 70%. În termeni reali nivelul pensiilor au scăzut, iar prețurile la produsele agroalimentare de primă necesitate, utilitățile publice și servicii în termeni reali au depășit media inflației anuale din țară. Prețurile pentru utilitățile publice, inclusiv serviciile de transport și medicale, au înregistrat creșteri de 3,5-6 ori și 3 ori respectiv.
3. Creșterea prețurilor și tarifelor la utilități publice și resurse energetice
Moldova este vulnerabila și dependentă de sursele energetice externe. Tarifele au crescut dramatic, erodând puterea de cumpărare a pensionarilor (utilitățile reprezintă in mediu 20–30% din cheltuielile lor, iar pentru pensionari peste 50% din veniturile lor).
În partea ce ține de prețurile reglementate la energia electrică, acestea au atins nivele maxime istorice. Până în anul 2020 prețurile reglementate la energia electrică erau relativ stabile, fluctuațiile înregistrate fiind de până la 10% anual, în funcție de conjunctura pieței regionale și interne. Prețurile medii pentru consumatorii casnici racordați la rețelele de joasă tensiune se situau în diapazonul 1,51-1,68 lei/kWh, in funcție de furnizorul de energie electrică, iar pentru consumatorii racordați la rețeaua de tensiune medie – 1,32 lei/kWh. Structura tarifară era diferențiată modest între nivelurile de tensiune în rețea și în funcție de distribuitor și furnizor.
În anii 2022–2023, Moldova a traversat o etapă de volatilitate a prețurilor în sectorul energetic, cu creșteri semnificative ale prețurilor de achiziție și furnizare a acestora consumatorilor. Astfel, la finele anului 2022, tarifele reglementate pentru energia electrică furnizată au atins un nivel istoric de 5,91 lei/kWh sau de peste 3 ori mai mult decât în anul 2021.
Începând cu decembrie 2024, consumatorii Premier Energy achitau 4,10 lei/kWh – în creștere cu 1,76 lei față de ianuarie 2024, iar consumatorii din nordul țării (FEE-Nord) au achitat 4,68 lei/kWh, iar începând cu iulie 2025 prețurile energiei electrice s-au diminuat cu 51 bani pentru clienții deserviți de Premier Energy și 68 bani de FEA-Nord. Astfel, prețurile actuale sunt de 3,59 lei/kWh în centrul și sudul țării si 4 lei/kWh in nordul țării, ceea ce este de cca 2,5 ori mai mult decât tarifele aplicate pînă în anul 2021.
În cele din urmă o situație mai dramatică se arată în evoluția prețurilor la gazele naturale care în anul 2021 constituiau cca 4,64 lei/m3 crescând până la 29,27 lei/m³ în octombrie 2022, cu o ușoară descreștere până la 16,74 lei/m3 începând cu decembrie 2024.
Creșterea cumulată a tarifelor energetice în anii 2020–2025 de peste 3 ori, depășind inflația generală a afectat enorm partea de venituri a populației, ceea ce a contribuit la creșterea sărăciei energetice și absolute din țară. Nivelul de sărărie absolută atingând maxime istorice pe peste 34%, fiind în creștere cu peste 10 p.p. în ultimii 5 ani. Pensionarii și populația din zona rurală fiind cele mai afectate.
Concluzii și impact
În perioada 2020–2025, pensiile din Republica Moldova au înregistrat o creștere nominală semnificativă, dar disproporționată cu coșul minim de consum, evoluția prețurilor la produsele de primă necesitate și a prețurilor la resursele energetice și utilitățile publice. Indexările anuale, deși aparent au fost conform legislației și resurselor disponibile, nu s-au conformat nivelului inflației anului precedent. Întreruperea acestui angajament social a început cu anul 2023 când nivelul indexării a fost de doar 15% la o inflației anuală în anul 2022 de peste 30%. Mai mult ca atât, aceste indexări nu au reușit să protejeze integral puterea de cumpărare a pensionarilor, ceea ce a dus la sărăcirea lor.
Politicile de indexare au fost reactive, nu compensatorii și nici stimulatorii. Cu toate acestea, cu suportul partenerilor de dezvoltare și a CE, în anii 2022-2025 Moldova a beneficiat de un sir de credite preferențiale pentru acordoarea compensațiilor la contor, ceea ce a redus esențial din efectele negative ale crizei energetice.
Perspectivele pe termen mediu rămân tensionate. Tranziția spre independență energetică (importuri din România/Ucraina, regenerabile) este lentă, iar presiunea asupra pensionarilor va continua, mai ales în context electoral. Fără reforme structurale și politici de protecție socială mai robuste, pensia rămâne un instrument de supraviețuire, nu de securitate economică.
Lasă un răspuns