LEX-ECON Consulting

Reducerea prognozei de creștere economică și a PIB-ului Republicii Moldova pentru anii 2025 și 2026 de către Banca Mondială și FMI reflectă o combinație de factori macroeconomici interni și externi, precum și provocări structurale. Aceste ajustări reflectă dificultățile economice ale Moldovei, inclusiv impactul asupra producției agricole și industriale și riscurile fiscale.

BM estimează că economia R. Moldova va crește cu numai 0,9% în 2025, o prognoză revizuită cu 3 p.p. în scădere față de prognoză anterioară. Comparativ cu restul statelor emergente din regiunea Europa şi Asia Centrală, ce include statele din Europa Centrală, Europa de Est, Balcanii de Vest, Caucazul de Sud, Asia Centrală, dar şi Federația Rusă, aceasta este cea mai radicală modificare de prognoză privind creșterea PIB în anul 2025.

Conform raportului „World Economic Outlook”, publicat de Fondul Monetar Internațional, economia Republicii Moldova va înregistra în anul 2025 o creștere de doar 0,6%, la fel cea mai mică dintre statele emergente din regiune, urmând să accelereze până la 2,5% în 2026 și să ajungă la nivelul de 5%, promis de Guvern, abia în 2030. Este interesant de notat că în octombrie 2024, FMI estima o creștere economică de 2,6% în 2024 și de 3,7% în 2025.

Or, aceste cifre au fost „răsturnate” din cauza următorilor indicatori macroeconomici, care au influențat și asupra veniturilor bugetare:

• Cererea internă și externă față de produsele moldovenești în scădere, inclusive  exporturile în cădere liberă. Economia Moldovei este sensibilă la cererea externă, în special din Uniunea Europeană și țările vecine, care intră în recesiune economică și probleme structurale majore. Tarifele energetice mari, lipsa forței de muncă și a piețelor de desfacere a afectat exporturile moldovenești.

În anul 2024 exporturile au scăzut cu peste 12%, iar in primele luni ale anului 2025 cu peste 16%, ceea ce arată lipsa produselor autohtone atât pentru piața internă, cât si cea de export. Pe de altă parte, importurile înregistrează un trend ascendent de peste 16%. Astfel, se înregistrează o tendință continuă de presiune asupra balanței comerciale.

Toate sectoarele economiei naționale, inclusiv cea a transporturilor, înregistrează scăderi semnificative în anul 2024: volumul producției agricole – 14,6%, volumul producției industriale, fără energetică – 14%, etc., ceea ce a limitat contribuția la creșterea economică. În anul 2025 se înregistrează tendințe mai îngrijorătoare.

• Remiterile de peste hotare în scădere al 3-lea an consecutiv. În trimestrul I al anului 2025 remiterile de peste hotare au constituit 357 mln USD sau cu 4% mai puțin, decât în aceiași perioadă a anului 2024. Aceasta reprezintă cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani, iar tendințele negative au prins contur începând cu anul 2023. Astfel, se subminează cererea internă – principalul factor de creștere economică.

• Există presiuni inflaționiste și costuri energetice ridicate. Creșterea prețurilor la resursele energetice, combinată cu o inflație persistentă (de cca 9% în ultimele 12 luni), a afectat puterea de cumpărare a populației și competitivitatea economică. Inflația accelerată continuă să influențeze costurile de producție și consumul. Chiar și FMI și-a revizuit prognozele, menționând că Moldova va înregistra o creștere medie anuală a prețurilor de 8% în 2025 și de 5,9% în 2026, după o creștere de 4,7% anul trecut. În octombrie, FMI estima o inflație de 5% în anul 2025.

Existența celor mai mari prețuri la resursele energetice din țară afectează veniturile populației și scade din competitivitatea sectoarelor economiei naționale, ceea ce nu încurajează investițiile pe termen lung. Astfel, investițiile străine directe în anul 2024 au scăzut cu peste 28%, iar in anul 2023 cu peste 40%. Prin urmare, Moldova este expusă la șocurile externe de prețuri, crescând costurile pentru întreprinderi și gospodării.

• Incertitudinile geopolitice afectează agenda de dezvoltare a țării. Războaiele comerciale dintre țările occidentale, resetarea principiilor generale ale comerțului internațional nu introduc stabilitate și încredere în implementarea proiectelor investiționale din țară.  Lipsa investițiilor suficiente în inovație și reforme structurale pentru a stimula sectorul privat dinamic contribuie, de asemenea, la prognozele mai pesimiste.

• Deficite bugetare persistente și datoria publică în creștere galopantă. Deficitele bugetare au rămas ridicate, depășind în ultimii ani pragul de 5% din PIB, reprezintă probleme sistemice greu de gestionat fără împrumuturi suplimentare. Astfel, datoria de stat la finele anului fiind prognozată la 140 mlrd lei, sau de cca 3 ori mai mare decât cea din anul 2020.

• Revizuirea creșterii economice duce la scăderi a veniturilor fiscale și dezechilibre bugetare majore. Este de notat că bugetul de stat pentru anul 2024 și 2025 a fost planificat de la creșteri economice de 2,5% și 3,5% respectiv. O creștere economică mai lentă implică o bază impozabilă mai mică, ceea ce reduce veniturile din impozite pe venit, TVA și accize.

• Presiune majore asupra cheltuielilor publice. În ciuda veniturilor bugetare mai scăzute, cheltuielile publice, în special în sănătate și protecție socială, continuă să crească pentru a răspunde nevoilor sociale și economice. Aceasta accentuează deficitul bugetar, care ar putea depăși nivelurile istorice.

Prognozele revizuite ale Băncii Mondiale și FMI pentru Moldova pentru anii 2025-2026 sunt influențate de cererea externă slabă, scăderea remitențelor, inflația persistentă, vulnerabilitățile sectorului agricol, incertitudinile geopolitice și constrângerile demografice și de productivitate. Acești factori vor reduce veniturile bugetare prin scăderea bazei impozabile și vor accentua deficitul fiscal din cauza cheltuielilor publice ridicate. Astfel, este eronată întreaga proiecție bugetară pentru anul 2025, in special la partea de venituri care se bazează pe evoluții mult prea optimiste ai indicatorilor macroeconomici.  

În ciuda unei economii fragile și în recesiune, Republica Moldova a primit din partea agenției internaționale Moody’s un rating de B3 cu perspectivă stabilă, o apreciere considerată de autorități drept cea mai pozitivă evaluare din ultimul deceniu. Potrivit raportului Moody’s, Moldova obține scoruri superioare ratingului general în domeniul finanțelor publice gestionate bine, oferind suficient spațiu fiscal pentru investiții, instituțiile statului au înregistrat progrese notabile, în special în domeniul justiției și statului de drept. Aceste „aprecieri” sunt destul de contradictorii prin prisma realităților din țară și la creșterea accelerată a deficitului bugetar și problemelor sistemice de acoperire a acestuia. Datoria de stat și costurile de deservire a acesteia înregistrează tendințe de creștere accelerată spre galopantă, iar sectoarele de bază ale economiei reale, productivitatea internă și exporturile atestă un regres continuu, fără careva perspective de stabilizare. Drept rezultat avem o creștere economică extrem de modestă  și sub orice așteptare: în anul 2023 de 0,7% și in anul 2024  de 0,1%. În plus, anul 2025 fiind electoral, determină caracterul social al măsurilor de politici sectoriale, ceea ce poate înrăutăți și mai mult situația macroeconomică din țară.

În ceea ce privește reforma justiției și statul de drept, toți experții din domeniu menționează că acesta este un eșec și până în prezent nu a livrat rezultate scontate, atestându-se creșterea influenței politicului asupra acestui sector. Mai mult ca atât, se consideră că justiția și-a pierdut din independență. Prin urmare, ratingul oferit de Moody’s este unul subiectiv, bazat pe intenții și sunt diametral opuse  „rezultatele și tendințelor economice” ale Moldovei din ultimii ani. Chiar și criza energetică din anii 2022–2025, inclusiv în regiunea transnistreană, gestionarea sectorului în baza reglementărilor aferente situației excepționale, demonstrează dependența de unele surse și vulnerabilitatea acestuia sector, ceea ce vine în contradicție cu constatările Moody’s, care a constatat că Moldova este independent energetic.

În concluzie, este necesar ca autoritățile statului să-și revizuiască prognoza de creștere economică in diminuare de la 3,5% la 0,6%, precum și ceilalți indicatori macroeconomici care sunt imposibili de atins, inclusiv modul de utilizare a banilor publici.  Pentru a contracara aceste efecte, Moldova ar trebui să accelereze reformele structurale, care să favorizeze un sector privat dinamic și inovator, antreprenorialul și adopția tehnologiei, să îmbunătățească colectarea fiscală și să prioritizeze investițiile în diversificarea economică și tranziția verde. Cu regret, majoritatea instrumentelor de politici de relansare economică sunt ineficiente, întârziate și lipsite de o abordare sistemică care ar asigura o sinergie și efect de scară, ceea ce nu creează premieze pentru dezvoltare. Creșterea economică este compromisă preponderent datorită politicilor interne sau lipsa acestora.