Partidele se schimbă, dar năravul – ba!

Prin anul 2014 alianța de guvernare, de atunci, a elaborat un proiect de amnistie fiscală specială pentru proprietarii autoturismelor înmatriculate în alte state, dar exploatate / utilizate pe teritoriul Republicii Moldova. Sub declarația susținerii păturilor social-vulnerabile din țară, care nu dispun de bani suficienți pentru a cumpăra o mașină ieftină înmatriculată regulamentar in Moldova, s-a propus o adevărată schemă de fraudare și prejudiciere a bugetului de stat prin intermediul instituirii unui drept de import cu achitarea numai a unei accize diminuate considerabil de la cea calculată conform legii. Din fericire, chiar și în condițiile unui „stat capturat”, dar cu implicarea activă a societății civile s-a reușit stoparea unei astfel de inițiative legislative. 

Totuși, trebuie să constatăm că această idee distructivă care distorsionează întregul sistem fiscal al țării a rămas în memoria instituțională a funcționarilor, fiind recent scoasă la vedere. Astfel, un grup de deputați din actualul Parlament, în lipsă unor perceperi globale a fenomenelor economice și fiscale, a preluat și promovează activ ideea acordării unei amnistii fiscale pentru proprietarii autoturismelor înmatriculate in alte state, dar exploatate pe teritoriul Republicii Moldova. 

Indiferent de argumentele utilizate la promovarea acestui proiect, scopul de bază urmărit fiind de ordin politic și de loializare a electoratului. Anume această luptă acerbă după voturile alegătorilor ar putea impune „legiuitorul” de a se refuza benevol de o sumă mare a venitorilor bugetare, încasate în mod normal de autoritățile vamale la importul autoturismelor potrivit legislației în vigoare la moment și de a introduce o discriminare în societate.

Astfel, la 14 aprilie curent un grup de deputați a înregistrat un proiect de lege pentru modificarea unor acte legislative, care presupune modificarea Codului vamal al Republicii Moldova nr.1149/2000 (art.1841) și Legea nr.1569/2002 cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice. Proiectul dat poate fi accesat pe site-ul oficial al Parlamentului și anume: https://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/6426/language/ro-RO/Default.aspx

Graba promovării acestui proiect se observă, chiar din momentul înregistrării proiectului respectiv autorii propun modificarea Codului vamal nr.1149/2000, care se abrogă la sfârșitul anului curent odată cu punerea în aplicare a noului Cod vamal, aprobat prin legea nr. 95/2021. Este cunoscută norma legală alin.(2) al art. 56 din Legea nr. 100/2017 cu privire la acte normative, potrivit căreia „pentru legile care modifică Codul fiscalCodul vamal şi Legea nr.1380/1997 cu privire la tariful vamal, precum şi pentru legile de punere în aplicare a titlurilor Codului fiscal şi a legilor ce ţin de politica fiscală, data intrării în vigoare trebuie să survină nu mai devreme de 6 luni de la data publicării legilor respective.” 

Totodată, e dificil de a înțelege faptul că autorii inițiativei nu știau de existența noului cadru legislativ in domeniul vamal și procesul de promovare a unei inițiative cu respectarea tuturor procedurilor aferente acesteia durează câteva luni, în cel mai bun caz. 

Această eroare nu este unica. În continuare evidențiem principalele probleme identificate în procesul analizei prevederilor proiectului menționat.

Principala și cea mai importantă critică care trebuie adusă ideii promovate în proiect se referă la încălcarea principiului echității fiscale la nivelul cetățeanului. Acesta este prevăzut de alin.(8) al art.6 din Codul fiscal care prevede „tratare egală a persoanelor fizice şi juridice, care activează în condiţii similare, în vederea asigurării unei sarcini fiscale egale”. În același sens și alin.(2) al art.16 al Constituției stipulează că „Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.”

Totodată, ideea principală a proiectului constă anume în discriminarea și crearea condițiilor inegale pentru persoanele care vor importa autoturisme cu aplicarea facilităților prevăzute de eventuala legea fața de persoanele care deja au importat mijloacele de transport, fără a se bucura de aceste facilități. Altfel zis, autorii proiectului propun ca diferite categorii de cetățeni să obțină unul și același rezultat (legalizarea autoturismului introdus în țară) în baza plății sumelor diferite de impozite – 100% sau 30% din suma accizei care trebuie achitată potrivit legislației în vigoare. Mai mult ca atât, favorizată este anume acea categorie a cetățenilor care pînă în prezent s-a eschivat (în mod legal, dar intenționat) de la plata drepturilor de import în bugetul de stat al Republicii Moldova. De regulă, există o categorie de oamenii care în ultimii ani au făcut business activ și au introdus în țară mai multe autoturisme înmatriculate în alte țări care au fost comercializate în țară.  Pe de altă parte, sunt defavorizați cealaltă parte a populației care reprezintă majoritatea și și-a onorat obligațiile legale prin achitarea integrală și totală a sumelor drepturilor de import la momentul introducerii acestor mașini în țară.

Un alt aspect important ține de prejudicierea bugetului de stat – o consecință iminentă pentru oricare propunere de amnistie fiscală. Mai simplu zis – achitarea accizei în cuantum de doar 30% din tariful normal, prevăzut de legislație pentru importul autoturismelor duce în mod direct și iminent la o micșorare respectivă a încasărilor la bugetul de stat. Evident că o atare diminuare a veniturilor bugetare este inadmisibilă în condițiile penuriei de resurse financiare, crizei economice etc. 

Totodată, trebuie să reiterăm că numărul excesiv de mașini, preponderent vechi care circulă în țară, care au un impact negativ asupra mediului înconjurător, drumurilor, securitatea rutieră ș.a., nicicum nu poate justifica inițiativa dată. Cu toate acestea, într-un mod inexplicabil sunt prevederile pct.1 al art. III din proiect care prevede reducerea sumei accizei doar pentru autoturismele cu o „vîrstă” / termen de exploatare mai mare de 5 ani, nemotivând, astfel, importul preferențial al autoturismelor relativ noi.

În aceiași ordine de idei, ținem să accentuăm niște argumente pur juridice, care nu ar trebui ignorate la promovarea oricărui proiect de lege, reprezentând o contradicție directă cu alte norme juridice în vigoare:

  1. Proiectul prevede aplicarea accizei la cota stabilită pentru anul 2023, iar nota informativă, de fapt, se referă la cota accizei din 2022. O consecință legală va consta în extinderea aplicării cotelor accizelor anului 2023 pentru o perioadă de 6 luni din momentul intrării în vigoare a legii respective, inclusiv în primele luni ale anului 2024. O asemenea abordare este ilegală și se numește aplicarea ultra activă a actului normativ și este interzisă de alin.(3) al art.73 al Legii nr.100/2017 cu privire la acte normative.
  2. Propunerile de modificare a Codului vamal nr.1149/2000 sunt contrare și inacceptabile din perspectiva tehnicii legislativ:
    – Modificarea alin.(4) al art.1841 al Codului vamal este inutilă, pe motiv că această normă deja este abrogat;
    – Modificarea alin.(1) lit.b) și a alin.(4) din același articol propune „o redacție nouă” care defapt e identică cu norma actuală din lege. Același lucru se poate de observat și în  privința „modificărilor” propuse la art.10 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 1569/2002 cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice.
  3. Proiectul instituie o exonerare de la plata a celor 70% din suma accizei, fără a stabili careva limite materiale (numărul de mașini care pot fi importate cu aplicarea scutirii) sau procedurală (de exemplu – limitarea dreptului de folosință sau de vînzare a autoturismelor importate cu acciza redusă). Toate acestea creează premisele unor abuzuri în temeiul normelor nou-propuse. Astfel, o persoană va fi permisă legal să importe în baza unui cuantum redus al accizei mai multe mașini pe care toate va putea să le vîndă fără să existe măcar o obligație de achitare a diferenței drepturilor de import.

O consecință negativă care merită a fi menționată aparte care se referă la stimularea comerțului ilicit cu piese auto foste în folosință. În special atenționăm că autorii propun legalizarea contrabandei mașinilor care se introduc în țară și ulterior se dezasamblează clandestin, iar piesele auto de mîna a doua obținute se comercializează pe piața neagră. Prin comparație – legislația în vigoare interzice la direct importul pieselor de schimb foste în folosință pe motiv că utilizarea acestora afectează siguranța la trafic. Cu toate acestea, prin proiectul analizat, în mod indirect, se autorizează legalizarea mașinilor introduse și dezasamblate cu încălcarea legislației în vigoare.

În final ținem să menționăm despre unele încălcări de procedură la elaborarea și promovarea actelor legislative:

a) potrivit art.35 din Legea nr.100/2017, expertiza anticorupție este obligatorie pentru toate proiectele actelor normative, inclusiv pentru proiectele actelor normative elaborate de deputații în Parlament;

b) conform prevederilor art.47 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului, la proiectul de act legislativ se anexează rezultatele expertizelor și cercetărilor efectuate in cadrul elaborării, precum si rezultatele consultării publice a proiectului. In cazul în care realizarea noilor reglementari necesita cheltuieli financiare, materiale și de alta natura, se anexează fundamentarea economico-financiara. Nota informativa nu conține informații privind calculele economico-financiare estimate privind impactul derogărilor propuse asupra bugetului de stat.

c) alin.(2), art.17 al Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr.181/2014 prevede că pe parcursul anului bugetar in curs nu pot fi puse in aplicare decizii care conduc la reducerea veniturilor și/sau majorarea cheltuielilor bugetare, dacă impactul financiar al acestora nu este prevăzut în buget.

d) potrivit art. 25 din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative „Elaborarea proiectelor actelor normative este precedată, în funcţie de importanţa şi complexitatea proiectelor respective, de efectuarea studiilor de cercetare în scopul fundamentării necesităţii sau lipsei acesteia privind iniţierea elaborării unui act normativ. Studiile de cercetare se efectuează pentru cunoaşterea temeinică a realităţilor social-economice ce urmează a fi reglementate, a cadrului normativ relevant, a reglementărilor similare în legislaţia altor state, inclusiv a ţărilor Uniunii Europene.” Cu toate acestea, nici în momentul înregistrării proiectului și nici în prezent site-ul Parlamentului nu conține nici o informație despre astfel de studiu. 

Concomitent, este de menționat că în anul 2022 Parlamentul RM deja a aprobat un șir de acte legislative care stimulează introducerea in piață a autoturismelor care aparțin membrilor din diasporă – prin Legea nr. 248 din 29.07.2022 privind acordarea scutirii de plata drepturilor de import pentru cetățenii Republicii Moldova care revin cu traiul în Republica Moldova. Astfel scopul declarat de susținere a cetățenilor Republicii Moldova reveniți din afara țării deja a fost atins și nu necesită introducerea unor facilități mai mari.

Concluzie: Având în vedere toate cele sus-menționate, se propune revizuirea conceptuală și profundă a proiectului dat de Lege, considerând-se interesele economice și sociale ale tuturor cetățenilor care locuiesc și contribuie la formarea bugetului de stat.

Echipa LexEcon Consulting


Publicat

în

, , ,

de către

Etichete:

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *