Astăzi, Agenția Proprietății Publice a prezentat o platformă informațională nouă privind bunurile statului și modul de gestionare a acestora. Această platformă a fost creată cu suportul SOROS Moldova.
Agenția are misiunea de a asigura implementarea politicii statului în domeniile administrării și deetatizării proprietății publice, precum și a parteneriatului public-privat, exercitând, în numele Guvernului, funcțiile de fondator al întreprinderilor de stat și deținător de acțiuni (părți sociale) în societățile comerciale cu capital integral sau majoritar public.
Salutăm transparentizarea proceselor de gestionare și administrare a proprietății publice a statului. Cu toate acestea, analiza preventivă a scos în evidență unele tendințe negative și probleme sistemice.
Astfel, valoarea mijloacelor fixe ale instituțiilor publice care au în folosință proprietate publică este de aproximativ 26 miliarde de lei. Mai mult decât atât, APP gestionează 173 de întreprinderi de stat, monitorizate activ doar 51, iar plătitoare de dividende statului doar 28 de întreprinderi. Valoarea contabilă a imobilizărilor corporale și mijloacelor fixe este de aproximativ 22,9 miliarde de lei, iar un capital social de 5,6 miliarde de lei. În anul 2023, aceste întreprinderi au raportat un profit net în valoare de doar 300 de milioane de lei.
De asemenea, APP gestionează activitatea a 72 de societăți pe acțiuni în care autoritățile publice centrale dețin cotă-parte în capitalul social. Astfel, valoarea capitalului propriu al acestor companii este de peste 24,4 miliarde de lei, iar capitalul social de doar 8,18 miliarde de lei. Este de notat că aceste întreprinderi au în gestiune 4,177 milioane de metri pătrați de terenuri aferente.
Mai mult decât atât, APP monitorizează activitatea a 58 de parteneriate publice-private, din care 14 – PPP de interes național, 15 – PPP și cesionări ale autorităților publice centrale și 29 – PPP și cesionări ale autorităților publice locale. Cele mai importante dintre ele fiind: Arena Națională, gestionată de Ministerul infrastructurii și dezvoltării regionale, Aeroportul Internațional Chișinău, Loteria Națională a Moldovei și Gările și Stațiile Auto gestionate de APP, etc.
Este de notat că din multitudinea întreprinderilor gestionate de APP doar 81 sunt active, 41 – inactive, 49 – în procedura de insolvență și 14 – în procedura de lichidare. Analizând indicatorii economico-financiari ai întreprinderilor, se observă că întreprinderile aflate în proiecte de parteneriat cu companii private sau cele din domeniul energetic au cele mai mari rentabilități a activelor. Astfel, Loteria Națională a Moldovei are o rentabilitate a activelor de aproximativ 80%, SA Scutul Energetic – 81%, SA Nodul Hidroenergetic Costești – 16,5%, etc.
În partea ce ține de rentabilitatea din vânzări, performanțele sunt modeste cu unele excepții: IS Moldova film – 91,4%, IS Moldcinema – 89,2%, IS Arena Națională – 55,9% și SA Administrarea de stat a drumurilor – 92,5%; Sistemul de gospodărire a apelor Nistru – 92,5%, SA Protecția Plantelor – 65,5%, etc. Pe de altă parte, la repartizarea dividendelor în bugetul de stat participă doar 51 de întreprinderi de stat și 30 de societăți pe acțiuni cu cotă-parte deținută de stat. Astfel, în anul 2023 s-a decis achitarea dividendelor statului în mărime totală puțin peste 262 de milioane de lei. Din care aproximativ 217 de milioane de lei de la societăți pe acțiuni și puțin peste 45 de milioane de lei de la întreprinderile de stat. Primii 5 mari contribuabili și plătitori de dividende în bugetul de stat din rândul societăților pe acțiuni sunt: SA Loteria Națională a Moldovei – 85 de milioane de lei; SA Energocom – 71,25 de milioane de lei; SA RED-Nord – 34,68 de milioane de lei; Moldtelecom – 20 de milioane de lei și Combinatul de vin Cricova – 2,74 milioane de lei. Aceste companii dețin 98% din toate dividendele încasate de bugetul de stat de la societățile de acțiuni în care participă. Totodată, cei mai mari plătitori de dividende la bugetul de stat în rândul întreprinderilor de stat sunt: IS Fabrica de Sticlă – 25 de milioane de lei sau peste 55% din totalul dividendelor; IS Nodul Hidroenergetic Costești – 6,32 de milioane de lei (14%), IS Portul Fluvial Ungheni – 4,25 de milioane de lei (9,4%); IS Administrația de stat a drumurilor – 1,5 milioane de lei și IS Direcția de exploatare a imobilelor de pe lângă Cancelaria de stat – 1,45 de milioane de lei și IS Aeroportul Internațional Chișinău – 1,34 de milioane de lei. Majoritatea întreprinderilor aflate în gestiunea statului înregistrează activitate economico-financiară negativă, sunt îndatorate excesiv și gestionate ineficient, înregistrând pierderi pe parcursul mai multor ani. Înregistrează unele performanțe companiile care sunt bine capitalizate (SA Moldtelecom), dețin monopoluri și atribuții delegate de stat în unele sectoare importante, în special în cele energetice (SA Energocom, RED-Nord, Nodul Hidroenergetic Costești etc.) sau care beneficiază de noile circumstanțe regionale sau de reorientare a fluxului comercial (Portul Fluvial Ungheni, Aeroportul Internațional Chișinău etc.).
La active de bilanț de zeci de miliarde de lei, este cert că valoarea lor de piață este net superioară, obținerea unor dividende din activitatea întreprinderilor de stat și a societăților pe acțiuni cu participarea statului de aproximativ 262 de milioane de lei este prea modestă..
Situația prezentată evidențiază o gestionare suboptimală a proprietății publice, cu numeroase întreprinderi înregistrând pierderi și activitate economico-financiară negativă. Lipsa unei abordări eficiente și transparente amenință sărăcia dividendelor pentru stat, în timp ce un număr semnificativ de întreprinderi sunt în proceduri de insolvență sau lichidare, indicând o necesitate urgentă de reformă precum: remodelarea sectorului și modului de gestiune a proprietății publice este iminentă și urgentă, consolidarea eforturilor de monitorizare și evaluare a performanței întreprinderilor de stat și a societăților pe acțiuni cu participarea statului pentru a identifica și remedia deficiențele precum si promovarea unui mediu concurențial echitabil și atragerea investițiilor private în sectoarele deficitare pentru a îmbunătăți rentabilitatea și contribuția la bugetul de stat.
Echipa Lex-Econ Consulting
Lasă un răspuns