LEX-ECON Consulting

În anii 2008-2023, Republica Moldova a traversat schimbări semnificative în viața politică, influențând în mod direct evoluția economiei naționale. Această perioadă poate fi împărțită în etape distincte, fiecare având o relație strânsă cu viața politică din țară și obiective partidelor de guvernare.

În urma schimbărilor politice și a diverselor guvernări, obiectivele globale promovate au fost ambițioase și variate. Acestea au inclus lansarea procesului de integrare europene, reforma sistemului judiciar, promovarea statului de drept, creșterea economică durabilă, majorarea salariilor și pensiilor, digitalizarea proceselor administrative, atragerea investițiilor, crearea locurilor de muncă, menținerea inflației în limite rezonabile, stoparea exodului populației, îmbunătățirea balanței comerciale, promovarea exporturilor, politici fiscale și sociale echilibrate, reducerea sărăciei și îmbunătățirea infrastructurii, etc.

Cu toate acestea, nici o guvernare nu și-a îndeplinit în totalitate promisiunile electorale sau obiectivele propuse. În unele cazuri, s-au înregistrat chiar regrese semnificative.

Un aspect crucial îl reprezintă evoluția Produsului Intern Brut (PIB). După o perioadă inițială de creștere semnificativă în anii 2000-2010, ritmurile de creștere au încetinit considerabil. În ultimii ani, în special in anul 2022, s-au înregistrat chiar scăderi dramatice ale PIB-ului, reflectând lipsa unei orientări clare spre investiții și inovație, precum și dependența excesivă de consumul intern și remitențe.

Factori precum climatul nefavorabil pentru afaceri, risipa de resurse, incapacitatea de inovare și instabilitatea politică și socială au contribuit la această stagnare economică. De asemenea, inflația ridicată și scăderea puterii de cumpărare au accentuat dificultățile economice și sociale, conducând la o creștere semnificativă a ratei sărăciei.

În ansamblu, perspectivele de creștere economică rămân modeste, iar riscul de stagflație și sărăcie continuă să planeze asupra Republicii Moldova. Este necesară o abordare strategică și coordonată pentru a adresa aceste provocări și pentru a asigura un viitor economic mai stabil și prosper pentru țară.

De la obținerea independenței, Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în construirea unui model economic durabil, bazat pe investiții și inovații. PIB-ul țării este în mare măsură susținut de consum, remitențe și sectoarele tradiționale ale economiei, precum agricultura și industria ușoară. Cu toate acestea, o creștere economică anuală de 5% este insuficientă pentru a susține politicile sociale interne și pentru a gestiona datoria de stat. Programele de guvernare și strategiile naționale de dezvoltare au fost de degradare si ineficiență.

Ponderea industriei și agriculturii în formarea PIB-ului s-a redus semnificativ în timp, ajungând la 12-14%, ceea ce demonstrează că există un proces activ dezindustrializare a țării. În schimb, ponderea serviciilor în PIB a crescut datorită politicii de impozitare și fiscalitate atractive a unor sectoare, in special al sectorului IT. Programele investiționale destinate dezvoltării infrastructurilor critice au fost caracterizate de lipsă de viziune, birocratizare și interese obscure.

Nici un program investițional ale statului în infrastructuri critice nu a fost implementat în termen indiferent de importanța acestuia. Acest fapt a determinat tergiversarea condițiilor finanțărilor din partea partenerilor de dezvoltare și antreprenorii, precum și costurile aferente acestora. Este de notat că în ultimii ani bugetul de stat suportă costuri de peste 5,2-5,5 mlrd lei pentru deservirea împrumuturilor asumate de la partenerii de dezvoltare și instituțiile financiare internaționale.  Exodul populației, pierderea piețelor de desfacere și pierderea competitivității la utilitățile publice, împreună cu îndatorarea excesivă a sectorului privat și public, au frânat reluarea economiei naționale. Lipsa capacităților instituționale și reformele începute fără viziune strategică au redus atractivitatea investițională.

Politici fiscale și vamale haotice, împreună cu birocratizarea excesivă a proceselor, au afectat negativ climatul de afaceri. Pentru a aborda aceste provocări, politicile statului trebuie să vizeze stoparea exodului populației și promovarea unei creșteri economice și atragerea investițiilor de peste 10% anual din partea atât a sectorului public, cât și a celui privat. Este esențială o abordare strategică și coordonată pentru a depăși aceste dificultăți și pentru a asigura o creștere economică durabilă și incluzivă în Republica Moldova.

2. Evoluția cursului valutar: intervenția BNM și implicațiile economice

În perioada 2008-2024, Republica Moldova a fost martorul unei devalorizări constante și controlate a monedei naționale în raport cu dolarul SUA și euro. În anul 2022, cursul valutar al dolarului SUA a atins cel mai înalt nivel de 18,9 lei moldovenești, în creștere cu 1,8 ori față de nivelul din 2008.

Bancă Națională a Moldovei (BNM) este responsabilă de evoluția cursului valutar în țară, intervenind pe piața valutară și adoptând politici monetare pentru a reglementa schimbările viitoare. Pentru a menține un curs valutar stabil, BNM a efectuat intervenții pe piață și a acumulat rezerve valutare semnificative, care au ajuns la peste 5,2 miliarde USD până la sfârșitul anului 2023, de patru ori mai mari decât în 2008.

Conform regulilor internaționale și recomandărilor FMI, o bancă centrală ar trebui să aibă rezerve valutare echivalente cu acoperirea a 3-4 luni din valoarea importurilor. În cazul Republicii Moldova, nivelul de lichiditate depășește de două ori această recomandare minimă.

Prin gestionarea eficientă a lichidităților și a politicilor băncii centrale, acestea pot fi direcționate pentru sprijinirea politicilor fiscale și economice ale statului și pentru susținerea programelor investiționale în infrastructuri critice. Această abordare este crucială, mai ales în perioadele în care dobânzile pentru împrumuturile străine sunt ridicate. În 2023, ratele LIBOR și EURIBOR au atins niveluri de peste 5% anual, în creștere de peste 6,5 ori față de anii 2010.

Prin urmare, gestionarea cursului valutar și a lichidităților de către BNM are un impact semnificativ asupra stabilității economice și a capacității de finanțare a investițiilor critice în Republica Moldova. O abordare prudentă și eficientă este esențială pentru a asigura o dezvoltare economică durabilă și sustenabilă în viitorul țării.

3. Impactul inflației și al indicelui prețului de consum

În perioada analizată, BNM a încercat să mențină inflația în jurul valorii de 5%, cu o marjă de abatere de 1-1,5%. Cu toate acestea, crizele economice și politice au avut un impact semnificativ asupra inflației, în special în anii 2015 și 2019, când aceasta a depășit 10% și, respectiv, 7%. Situația s-a deteriorat considerabil în anii 2022 și 2023, când inflația medie anuală a fost de aproximativ 29% și 13,4% respectiv. Tendința ascendentă a inflației s-a inversat către sfârșitul anului 2022.

Indicele prețului de consum reflectă impactul creșterilor anterioare ale prețurilor la produsele alimentare și la resursele energetice pe piața internă. În perioada 2021-2022, Republica Moldova a înregistrat creșteri dramatice ale prețurilor la resursele energetice, cum ar fi energia electrică și gazul natural, precum și la produsele petroliere. Majorările semnificative ale prețurilor au fost însoțite de ajustări ale tarifelor, care au avut un impact direct asupra costurilor pentru consumatori.

De asemenea, dinamica ascendentă a salariilor a contribuit la majorarea costurilor pentru agenții economici, ceea ce a dus la o creștere generalizată a prețurilor în economie. Escaladarea situației din Ucraina a amplificat presiunile asupra prețurilor la produsele alimentare, combustibili și alte bunuri de bază.

În consecință, în perioada 2021-2023, prețurile la produsele alimentare au înregistrat creșteri semnificative, iar majorările au fost vizibile și la produsele Astfel, in anii 2021-2023 prețurile la produsele alimentare s-au majorat cu peste 45%, produsele farmaceutice cu peste 12%, carburanții cu peste 63% și produsele nealimentare cu peste 29%. Aceste evoluții au pus o presiune considerabilă asupra populației și a agenților economici, necesitând măsuri adecvate pentru gestionarea inflației și menținerea stabilității economice în Republica Moldova.

4. Evoluția comerțului exterior 

În perioada 2009-2023, comerțul exterior al Republicii Moldova a cunoscut o creștere semnificativă, cu o medie anuală de aproximativ 10%. Totuși, au existat perioade distincte caracterizate de schimbări structurale. Creșterea semnificativă a schimburilor comerciale a avut loc în 2010, odată cu obținerea Preferințelor Comerciale Autonome din partea UE și în 2013, odată cu punerea în aplicare a Acordului multilateral privind formarea zonei de comerț liber în cadrul țărilor CSI. În schimb, în 2020, comerțul exterior a fost afectat de restricțiile internaționale legate de gestionarea crizei pandemice (COVID-19), iar în perioada 2022-2024, sancțiunile internaționale împotriva Federației Ruse au redus schimburile comerciale.

Exporturile din Republica Moldova au crescut de la 1,59 mlrd USD în 2008 la 4,05 mlrd USD în 2023, o creștere de peste 2,55 ori. Liberalizarea pieței UE a dus la o redirecționare a exporturilor către piața comunitară, iar ponderea exporturilor către UE a crescut de la 50% în 2009 la 65% în 2023. Cu toate acestea, Moldova nu a reușit să atingă nivelul de performanță al altor țări în procesul de aderare la UE, iar exporturile se bazează în mare parte pe câteva produse, cum ar fi cerealele, semințele de floarea-soarelui și vinurile.

Exporturile către țările CSI au cunoscut o traiectorie sinusoidală, influențată de dialogul politic și progresul economic al țării. Ponderea exporturilor către CSI s-a redus semnificativ, de la 35% în 2008 la 14% în 2023, cu o tendință de predominanță a exporturilor de fructe, legume și băuturi alcoolice.

În ceea ce privește importurile, acestea au înregistrat o creștere semnificativă, ajungând la aproximativ 9,2 mlrd USD în 2023, de peste 2,8 ori mai mult decât în 2009. Majoritatea importurilor, aproximativ 67%, provin din țările UE. Politicile comerciale liberalizate și stimulative față de importuri au facilitat accesul acestora pe piața internă, iar taxele vamale la import sunt relativ reduse, în medie de aproximativ 5%. Recunoașterea unilaterală a certificărilor sanitare și fitosanitare ale UE a stimulat importurile de produse finite, inclusiv cele care concurează cu produsele autohtone.

În concluzie, evoluția comerțului exterior al Republicii Moldova reflectă atât o creștere semnificativă, cât și provocări legate de diversificarea exporturilor, reducerea dependenței de țările CSI și gestionarea importurilor în contextul unei piețe deschise și competitive.

O situație mult mai bună se atestă la importuri. In anul 2023 importul de mărfuri in RM a constituit cca 9,2 mlrd dolari SUA sau de 2,8 ori mai mult decât în anul 2009. Majoritatea acestora cca 67% fiind din țările UE. 

Datorită unor politici comerciale liberalizate și stimulatorii față de importuri acestea beneficiază de acces liber pe piața internă. Media taxelor vamale la import fiind de cca 5%, ceea ce nu prezintă o barieră tarifară semnificativă. Recunoașterea unilaterală pe teritoriul RM a certificărilor sanitare, fitosanitare și veterinare ale țărilor UE stimulează importurile de oricare produse finite, inclusiv si a celor care concurează direct cu produsele autohtone. Mai mult ca atât, accesul la programele de subvenționare, finanțare și promovare a exporturilor in țările UE creează condiții și avantaje comparative pentru penetrarea pe piața RM.  

5. Evoluția investițiilor 

Investițiile în active imobilizate în Republica Moldova au cunoscut o creștere semnificativă în perioada analizată, de la 18,12 miliarde lei în 2008 la aproximativ 36,73 miliarde lei în 2023. Cu toate acestea, începând cu anul 2020 și până în prezent, investițiile în active imobilizate au scăzut semnificativ, înregistrând cele mai dramatice reduceri.

Retragerea unor companii internaționale de pe piața internă a fost un factor major în această scădere (companiile aeriene low-cost, Fujikura etc.).

În perioada 2010-2019, numărul total al întreprinderilor din Moldova a avut o tendință generală de creștere, dar criza financiară din 2015 a evidențiat că întreprinderile cu investiții străine directe (ISD) au o reziliență mai mare la diverse șocuri. Totuși, crizele politice și economice au vulnerabilizat mediul de afaceri și întreprinderile locale, determinând o scădere a numărului acestora în ultimii ani.

Numărul de întreprinderi cu investiții străine directe s-a redus în ultimii 10 ani, iar cota acestora în totalul întreprinderilor a scăzut de la 8,2% în 2010 la aproximativ 7,0% în 2022, în special din cauza reducerii numărului de companii cu capital mixt. Cu toate acestea, productivitatea muncii în cadrul întreprinderilor cu ISD este semnificativ mai mare decât în întreprinderile locale private.

În 2023, nivelul investițiilor străine directe a atins cel mai scăzut nivel, iar majoritatea acestora au constat în profiturile reinvestite. Alte intrări de ISD au fost minime.

În concluzie, evoluția investițiilor în Republica Moldova reflectă atât o creștere semnificativă în perioada anterioară, cât și provocări legate de atragerea și menținerea investițiilor străine, precum și de reziliența mediului de afaceri local în fața diverselor șocuri economice și politice.

6. Evoluția datoriei externe 

Datoria externă a Republicii Moldova, inclusiv datoria de stat și cea a sectorului privat, a înregistrat o creștere constantă în perioada analizată, trecând de la 4,1 miliarde dolari SUA în 2008 la aproximativ 10 miliarde dolari SUA în 2023. Datoria de stat a cunoscut o creștere și mai semnificativă, de la 11,63 miliarde lei în 2008 la 114 miliarde lei în 2023, marcând o creștere de aproximativ 10 ori.

Rata de îndatorare a țării a crescut cu aproximativ 20% anual începând cu anul 2019, odată cu instalarea guvernului condus de Maia Sandu, actuala președintă a țării. La finele anului 2023, datoria externă a Republicii Moldova a constituit aproximativ 9,8 miliarde dolari SUA sau aproximativ 56,8% din Produsul Intern Brut (PIB). Aproximativ 65% din această datorie reprezintă datoria de stat externă față de partenerii de dezvoltare și instituțiile financiare internaționale, iar restul este datorie de stat internă, preponderent față de băncile comerciale.

Deservirea datoriei de stat implică cheltuieli semnificative din bugetul de stat al țării. În 2023, aproximativ 5,4 miliarde lei au fost alocate pentru deservirea datoriei de stat prin plata dobânzilor, iar pentru anul 2024 se estimează o sumă similară. Proiecțiile pentru anii următori indică o majorare continuă a datoriei de stat, ceea ce subliniază creșterea constantă a costului de deservire a datoriei externe și interne.

 

Această evoluție generează îngrijorări legate de sustenabilitatea financiară a Republicii Moldova. Lipsa unor politici bugetare clare și previzibile pe termen mediu și lung, în special în ceea ce privește cheltuielile, compromite creșterea economică și bunăstarea populației. De asemenea, creșterea continuă a datoriei de stat poate afecta capacitatea țării de a face față la eventuale crize economice sau financiare în viitor.

7. Evoluția indicatorilor sociali

În anii 2008-2024 a fost marcată de schimbări semnificative în ceea ce privește indicatorii sociali din Republica Moldova:

1. Populație: numărul populației a scăzut de la 3,5 milioane în 2008 la 2,52 milioane în 2023, indicând probleme demografice și structurale grave. Rezultatele recensământului din anul 2024 poate aduce noi surprize si informații privind agravarea situației demografice din țară.
2. Exodul populației: un exod semnificativ de peste 50.000 de cetățeni pe an s-a înregistrat în anii 2020-2023, punând presiune suplimentară asupra țării.
3. Numărul salariaților: a crescut de la aproximativ 580 mii persoane în anul 2010 la 623,6 mii în anul 2023, în principal datorită legalizării lucrătorilor din sectoare precum agricultura și construcțiile.
4. Fondul de remunerare a muncii: A crescut constant de la 19,4 mlrd lei în anul 2008 la 94,4 mlrd lei în anul 2023, deși creșterea salariului real a fost modestă în anumite perioade.
5. Numărul pensionarilor: A crescut de la 452.000 în 2008 la 526.000 în 2023, iar vârsta standard de pensionare a fost majorată.
6. Mărimea medie a pensiei: Pentru limita de vârstă a crescut semnificativ de la 566 lei în  anul 2008 la 3.926 lei la începutul anului 2024, însă indexarea nu a fost întotdeauna ajustată la inflație. Cel mai bun exemplu fiind anul 2023 când nivelul indexării pensiei a fost de 15% la o inflație de peste 30% în anul 2022.
7. Rata șomajului: istoric vorbind in Republica Moldova rata șomajului era in jur de 3% anual. Cu toate aceste in anul 2023 rata șomajului a constituit 4,6% sau peste 42,6 mii persoane.
8. Rata sărăciei absolute: A cunoscut fluctuații mari, de la aproximativ 20% în anii 2011-2013 la peste 34% în 2023, cu majoritatea persoanelor afectate fiind din zonele rurale.

Aceste evoluții subliniază provocările semnificative cu care se confruntă Republica Moldova în domeniul social, inclusiv scăderea populației, exodul de cetățeni, creșterea sărăciei și gestionarea eficientă a forței de muncă și a sistemului de pensii.

Concluzii:
Perioada 2008-2024 a fost marcată de transformări profunde în economia Republicii Moldova, influențate în mod substanțial de evoluțiile politice și sociale din interiorul țării. Deși s-au stabilit obiective ambițioase pentru dezvoltarea economică și socială, niciuna dintre guvernările acestei perioade nu a reușit să își îndeplinească pe deplin promisiunile electorale sau obiectivele propuse, lăsând în urmă o stagnare economică și provocări sociale persistente.

Evoluția cursului valutar și a politicilor monetare, gestionate de Banca Națională a Moldovei, a avut un impact semnificativ asupra stabilității economice. Deși intervențiile BNM au menținut un curs valutar relativ stabil, inflația ridicată și volatilitatea cursului valutar au creat dificultăți pentru mediul de afaceri și populație.

Comerțul exterior a înregistrat o creștere semnificativă în perioada analizată, dar dependența excesivă de câteva produse de export și fluctuațiile în relațiile comerciale cu alte țări au expus economia la riscuri. Diversificarea exporturilor și gestionarea importurilor sunt esențiale pentru asigurarea unei creșteri economice durabile.

Investițiile în Republica Moldova au crescut semnificativ, dar scăderea recentă a investițiilor străine directe și îndatorarea excesivă pun sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a țării și capacitatea de atragere a investițiilor în viitor.

Indicatorii sociali reflectă provocările majore cu care se confruntă Republica Moldova, inclusiv scăderea populației, creșterea sărăciei și gestionarea eficientă a forței de muncă și a sistemului de pensii. Soluționarea acestor probleme necesită politici și strategii clare și coordonate pe termen lung.

Echipa Lex-Econ Consulting

 

Sursa de date: https://statistica.gov.md