LEX-ECON Consulting

În ciuda situației macroeconomice dificile din țară, creșterea excesivă a datoriei externe și interne și a costului deservirii acesteia, inflației și multor alte fenomene economice și sociale din țară, în anul 2023 în Moldova indicatorii de performanță și profitabilitate a băncilor comerciale s-au îmbunătățit, ceea ce reflectă stabilitatea și viabilitatea sectorului bancar.

La1 ianuarie 2024 în Moldova erau licențiate 11 bănci comerciale, majoritatea lor fiind cu capital străin. Toate aceste bănci funcționează și respectă masurile prudențiale aplicate de Banca Națională a Moldovei. Pe parcursul anului 2023 BNM a aplicat un șir de sancțiuni administrative față de 4 bănci comerciale: MAIB, Energbank, FinComBank și Cometbank.

Pe parcursul anului 2023 BNM a redus semnificativ rata rezervei obligatorii în lei moldovenești și valute neconvertibile de la 37,0% la sfârșitul anului 2022 până la 33,0% la sfârșitul anului 2023. În valută liber convertibilă, acest curs a scăzut de la 45,0% din baza de calcul la 43,0%. Rata de bază pentru principalele tranzacții pe termen scurt a scăzut în această perioadă de la 20,0% la 4,25% în februarie 2024.

Activele băncilor comerciale

În anul 2023 activele totale ale sectorului bancar au însumat cca 154 mlrd lei, fiind în creștere cu 22,57 mlrd lei sau cu +17,2% față de anul 2022. Similari anilor precedenți, cea mai mare creștere a activelor se observă în rândul băncilor mari. Banca Comercială MAIB SA deține cea mai mare cotă de piață a activelor de cca 34%, a înregistrat cea mai mare creștere a activelor de peste 9,2 mlrd lei sau +21,4%.

Activitatea de creditare

În anul 2023 băncile comerciale demonstrează o creștere a operațiunilor de creditare. La finele anului 2023, volumul total al creditelor din sistemul bancar constituie cca 64 mlrd lei fiind în creștere cu +2,3 mlrd lei sau 3,7%.

Structura portofoliului de credite a băncilor comerciale se arată în felul următor:

 – credite către persoane fizice – 25,3 mlrd lei sau 39,6%;

– împrumuturi către persoane juridice – 38,6 mlrd lei sau 60,4%.

În anul 2023 ponderea creditelor neperformante s-a redus de la 6,4% la 5,6% din totalul portofoliului de creditare, ceea ce este o îmbunătățire semnificativă a acestuia.

Cel mai mare portofoliu de credite îl deține MAIB în sumă de cca 24 mlrd lei sau 37,4% din portofoliul total al sistemului, iar cel mai mare ritm de creștere a portofoliului a înregistrat Moldindconbank cu +1,4 mlrd lei. Pe de altă parte, OTP Bank a înregistrat o reducere semnificativă a portofoliului de credite în sumă de 1,24 mlrd lei.

În anul 2023 repartizarea portofoliului de credite pe sectoare se arată în felul următor:

• sectorul agricol au crescut cu 56,2 milioane lei;
• sectorul comercial au crescut la 358,4 milioane lei;
• sectorul transporturi, telecomunicații și dezvoltarea rețelelor – 105,6 milioane lei;
• sectorul financiar nebancar – 288,3 milioane lei.

Totodată, se atestă o scădere a volumelor de creditare în sectorul industriei alimentare (-248,1 mln. lei), sectorul construcțiilor (-230,8 mln. lei), sectorul serviciilor (-118 mln. lei) și sectorul energetic (-178,2 mln. lei) și industrie (-58,0 mln lei).

Reducerea împrumuturilor acordate acestor sectoare este determinată de mai multe motive: deteriorarea performanțelor agenților economici din aceste industrii, existența unor stocuri excesive de bunuri, riscul asociat unor niveluri excesive de împrumuturi și absența piețelor pentru produsele finite. În plus, băncile comerciale și-au reorientat prioritățile în ceea ce privește acordarea de credite, preferând să ofere finanțare bugetului republican prin intermediul titlurilor de stat, datorită rentabilității financiare superioare în comparație cu creditarea economiei naționale.

În anul 2023, volumul creditelor de consum a înregistrat o creștere semnificativă, atingând 1,2 miliarde de lei, iar creditarea persoanelor fizice pentru achiziționarea de imobile/ipoteci a totalizat aproximativ 1 miliard de lei.

Astfel, similar anilor precedenți și in anul 2023 băncile comerciale și-au concentrat activitatea de creditare pe comerțul cu amănuntul și cetățeni. Această tendință s-a accentuat ca urmare a creșterii sărăciei în rândul populației și a diminuării veniturilor reale ale cetățenilor.

Depozite

Pe parcursul anului 2023 portofoliul de depozite al băncilor comerciale a însumat cca 114 mlrd. lei fiind în creștere cu cca 20% la sfârșitul anului precedent.

Structura portofoliului de depozite al băncilor comerciale se arată în felul următor: depozite ale persoanelor fizice cca 67,1 mlrd. lei sau 59% și depozitele persoanelor juridice cca 46,8 mlrd. lei sau cca 41%.

În structură, cel mai solid portofoliu de depozite îl deține MAIB cca 39 mlrd lei sau 34,3% din totalul portofoliului de depozite din sistemul bancar și cu cel mai mare ritm de creștere de peste 7,6 mlrd lei sau +24,4%. Celelalte bănci comerciale își mențin portofoliul de clienți la nivelul anilor precedenți.

Creșterea numărului de depozite în băncile comerciale poate fi atribuită unei varietăți de factori, inclusiv depozitele provenite de la persoanele fizice ca rezultat al transferurilor de bani din străinătate, servirea nevoilor refugiaților din Ucraina, și, de asemenea, creșterea economiilor cetățenilor care doresc să obțină venituri suplimentare din depozitele lor bancare.

Profiturile

În anul 2023 băncile comerciale din țară au realizat un profit record de peste 4,1 mlrd lei, fiind în creștere cu cca 460 mln lei sau 12,5% față de anul 2022. Doar 2 bănci comerciale MAIB și Moldindconbank au înregistrat peste 50% din profiturile înregistrate de sistemul bancar și anume: 1,25 mlrd lei si cca 944 mln lei respectiv.

În loc de concluzii

Conform estimărilor Ministerului Finanțelor, la finele anului 2023 soldul datoriei de stat este în limita de cca 114,55 mlrd. lei, dintre care 65,1% reprezintă datoria de stat externă și 34,9% reprezintă datoria de stat internă.

Datoria de stat interne a crescut semnificativ datorită majorării volumului de emisiune a valorilor mobiliare de stat sau a plasărilor de împrumuturi de pe piața primară de către Ministerul Finanțelor. Astfel, în anul 2023 aceste împrumuturi au constituit 6,5 mlrd lei sau cu 3,5 mlrd, dar in 2024 sunt estimate la 31mlrd lei sau circ 70% din datoria de stat internă. lei mai mult decât valoarea aprobată inițial de Parlament. Majoritatea acestor împrumuturi au fost oferite de băncile comerciale la rata medie a dobânzii de aproximativ 8,7% anual. Cu toate acestea, la începutul anului ratele medii a dobânzilor erau de peste 20% anual. Astfel, în anul 2023 din bugetul de stat s-au achitat cca 4 mlrd lei pentru acoperirea costului dobânzilor pentru deservirea datoriei interne.

În ciuda faptului că furtul miliardului a avut loc în cadrul sistemului bancar și acest aspect a condus la situația creată, recuperarea cu dobândă a acestuia se desfășoară din contul bugetului de stat pe o perioadă de 25 de ani, începând cu anul 2018. Totuși, în cazul în care până în anul 2020 fondurile financiare achitate de Ministerul Finanțelor pentru deservirea împrumutului acordat de Banca Națională a Moldovei provin din activele recuperate ale băncilor lichidate. În ciuda numeroaselor declarații și promisiuni politice, începând cu anul 2021, aceste plăți sunt efectuate în principal din contul bugetului de stat. Suma anuală a tranșelor se ridică la aproximativ 868 de milioane de lei pe an.

Mai mult ca atât, în pofida unor situații deplorabile în unele sectoare ale economiei naționale, în special in domeniul agriculturii, nu se observă flexibilitate și implicare a băncilor comerciale în reeșalonarea creditelor acordate și revizuirea dobânzilor la valori acceptabile.

Cu toate acestea. îngrijările de bază a sectorului bancar din ultima perioadă fiind dezacordul față de inițiativa legislativă de limitare a comisioanelor bancare la efectuarea decontărilor prin transfer.   

Echipa Lex-Econ Consulting