Recent, Parlamentul Republici Moldova a votat proiectul Legii privind restricționarea circulației numerarului pentru persoanele juridice și fizice din tara. Potrivit autorilor necesitatea care a condus la elaborarea și aprobarea Legii privind efectuarea decontărilor în numerar „derivă inclusiv din Planul măsurilor pentru limitarea influenței excesive a intereselor private asupra vieții economice, politice și publice (deoligarhizare), acesta urmând să realizeze acțiunea nr. 2.1 Plafonarea plăților în numerar realizate în cadrul unor tranzacții încheiate cu suportul liber profesioniștilor (avocat, notar, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator), precum și o plafonare a plăților în numerar achitate pentru serviciile acestora, cu instituirea unui mecanism de verificare aleatorie a respectării acestor cerințe și acțiunea nr. 2.4 Reglementarea interdicției de fragmentare a tranzacțiilor efectuate în scopul eludării plafonului de raportare sau plafonului de transparentizare a tranzacțiilor comerciale”.
Altfel, autorii proiectului nu au identificat careva probleme în supravegherea plaților în numerar de către peroanele juridice care practica activitate antreprenoriala dar și cetățeni. Exista un sir de instituții care au responsabilitate directa de a monitoriza circulația numerarului în tara, dar exista și un sir de instrumente de politica fiscala și monetara care pot identifica operațiunile suspecte și persoanele implicate.
De fapt, ceea ce s-a adoptat este o intervenție dură în piața monetară și a circulației numerarului pe piața internă, care nu s-a efectuat în multe tari occidentale, inclusiv în UE. Exemplul României este cel mai elocvent exemplu, care într-un final nu a fost susținut de Parlamentul din Romania. Unicul motiv de introducere a noilor restricții sunt doar niște aberații, înscrise într-un plan, aprobat nici nu de o autoritate publică, dar de o „Comisie Națională pentru Integrare Europeană” – un organ colectiv fără vreo responsabilitate politică.
Mai mult ca atît, drept urmare a analizei prevederilor Legii aprobate de Parlament, urmează a fi menționate multe aspecte:
Lipsa de aliniere cu legislația Uniunii Europene: Proiectul de lege nu vizează armonizarea legislației naționale cu legislația Uniunii Europene și chiar depășește standardele comunitare la acest capitol, ceea ce poate genera inconsecvențe și dificultăți în contextul relațiilor internaționale și al procesului de integrare europeană a Republicii Moldova.
Limitări și sancțiuni discutabile: Unele prevederi ale proiectului, cum ar fi limita de 100.000 lei lunar pentru plățile în numerar și alte limitări, pot fi considerate discutabile și pot ridica întrebări cu privire la flexibilitatea și eficacitatea lor. De asemenea, introducerea sancțiunilor pentru nerespectarea acestor prevederi ar putea crea probleme, necesitând o fundamentare mai detaliată a necesității și proporționalității acestora.
Impact economic: Deși proiectul indică că implementarea sa nu implică cheltuieli financiare și alocări de fonduri din bugetul de stat, este important să se analizeze mai în detaliu impactul economic al acestuia asupra sectorului privat și a întregii economii naționale. Există riscul ca anumite categorii de întreprinzători (în primul rînd – cei mici) sau persoane fizice să fie afectate în mod disproporționat, ceea ce ar putea avea consecințe negative asupra mediului de afaceri și economiei în general. De fapt Legea data va afecta interesele economice ale următoarelor categorii de personal: diaspora moldoveneasca sau peste 1 mln de persoane care lucrează în străinătate și încă mai întreține niște legături cu patria-mama, agricultorii care continua să fie conectați activ la piața de numerar al tarii, dar și ceilalți cetățeni care au făcut anumite economii și le păstrează în numerar în băncile comerciale sau acasă.
Pe de alta parte nu este clar mecanismul de aplicare a acestor norme și care-s consecințele încălcării lor. Se creează impresia adoptării unor norme sterile fără a estima impactul asupra cetățenilor și diferitor sectoare ale economiei naționale interesele cărora pot fi afectate.
Lipsa susținerii în ședința Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător: Analiza impactului de reglementare nu a fost susținută în cadrul ședinței Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător. Aceasta ridică semne de întrebare cu privire la acceptabilitatea și viabilitatea proiectului în rândul experților și reprezentanților comunității de afaceri.
Insuficienta consultărilor publice: Desfășurarea a două runde de avizări și consultări publice ar putea fi considerată insuficientă în ceea ce privește implicarea părților interesate și a societății civile în procesul decizional. Subiectul este destul de tehnic și dificil de aceea o consultare mai detaliata cu toate părțile interesate, oamenii de afacere din diferite sectoare, asociațiile acestora, mediul academic și societatea civila urma sa fie organizata.
În final ținem să afirmăm că societatea moldovenească nu este pregătită pentru măsura limitării utilizării numerarului. Percepțiile societății în acest sens sunt diverse: de la teama de eliminare a numerarului la îngrijorarea cu privire la îngreunarea activității zilnice, mai ales în cazul micilor afaceri, respectiv îngreunarea relației cu furnizorii/clienții, precum şi cu privire la costurile suplimentare generate de comisioanele și taxele pentru procesarea plăților electronice. Astfel, chiar și în țările dezvoltate, chiar dacă și ei consideră necesară limitarea circulației numerarului, oricum nu se grăbesc cu asemenea intervenție, cunoscând că aceasta o să lovească foarte dur în mediul de afaceri. Cu titlu de exemplu putem aduce chiar și țară vecină – România – unde recenta aprobarea unei legi similare a provocat anumite tulburări sociale și nemulțumiri ai mai multor categorii de populație.
Echipa Lex-Econ Consulting
Lasă un răspuns